Rasa Doberman Pinscher a fost dezvoltata in Germania la sfarsitul secolului 19, in primul rand cainii din aceasta rasa fiind reprodusi pentru a fi caini de paza. Descendentii exacti ai acestei rase nu sunt cunoscuti, dar se crede ca rasa ar fi fost dezvoltata dintr-un amestec de mai multe rase de caini , inclusiv Rottweiler, Terrier Negru/Black Terrier, Tan Terrier si Pinscher German.
Cu blana eleganta, cu constitutia atletica si urechile taiate intr-un mod caracteristic si coada scurtata, cainele arata precum un aristocrat. Este extrem de energic si inteligent, potrivit pentru munca in cadrul politiei si armatei, pentru sporturile canine si ca bun caine de paza si de companie al familiei.
Rezumat:
Caracteristicile rasei
Statistici despre rasa
Poze cu caini Doberman
Sursa foto: pixabay.com
Deoarece cainele Doberman Pinscher (numit si Doberman in unele tari) a luat fiinta la sfarsitul secolului al XIX-lea, el este, in lumea patrupezilor, precum “noul copil din bloc”. Acest lucru nu a impiedicat ca rasa de catei Doberman, numiti si Dobie, sa devina una dintre cele mai populare si recunoscute rase din Statele Unite. Aspectul cateilor este elegant, iar stilul lor este unul atletic, acestia sunt, de asemenea, inteligenti, alerti si loiali.
Catelul Doberman este un animal de paza curajos, precum si un companion indragit al familiei. Reputatia de catel feroce il precede. Pentru cei care nu-l cunosc, Doberman este un catel de temut, fiind stereotipat ca un caine agresiv si vicios. Acesta este un animal de paza formidabil, dar este de obicei un caine bland, atent si iubitor.
Nu este genul de patruped care cauta probleme, dar este neinfricat si isi va apara familia si casa daca va simti un pericol. Doberman Pinscher se bucura daca face parte dintr-o familie. Ii place sa fie aproape de cei pe care ii iubeste si, atunci cand aceasta dragoste este impartasita el devine un protector natural. Este un catel de incredere atunci cand vine vorba de copiii, prietenii si oaspetii familiei sale, atat timp cat este tratat cu amabilitate.
In ciuda calitatilor sale pozitive, cainele Doberman nu este un patruped potrivit pentru toata lumea. Acesta este un caine mare, cantarind de la 27 pana la 36 kilograme si este extrem de activ, atat fizic, cat si mental si are nevoie de multa miscare. De asemenea, el are nevoie de o multime de provocari mentale pentru a-l impiedica sa se plictiseasca. El are nevoie de un stapan puternic care isi poate dedica suficient timp pentru socializarea si dresarea corecta a acestuia si care poate sa-l tina ocupat in fiecare zi. Acest lucru poate fi prea mult pentru persoanele care duc un stil de viata mai relaxant.
Aspectul fizic actual al catelului este unul mai suplu si mai elegant decat cel pe care il aveau cainii din anii trecuti. Oarecum, s-a schimbat si temperamentul catelului, acest lucru il spun fanii acestei rase, fiind putin mai docil fata de cel al primilor catei aparuti in Germania, desi acest patruped este inca un animal de paza excelent. Initial, urechile catelului au fost taiate pentru a-i creste acestuia capacitatea de a localiza sunetele, iar scurtarea cozii a dat rasei un aspect mai eficient.
Crescatorii din America de Nord, de obicei, scurteaza cozile si taie urechile puilor, desi acest lucru nu este obligatoriu. In unele tari scurtarea cozii si taierea urechilor este ilegala. Cunoscatorii sustin ca un catel bine crescut si care a fost invatat sa socializeze corespunzator este un animal de companie excelent, potrivit pentru familiile care au si alti catei, fiind un patruped bland cu copiii mici si, in general, un membru al familiei loial si devotat.
Trasaturi
- Catelul are o cantitate mare de energie si are nevoie de multa miscare.
- Sunt protectori, asa ca nu va mirati daca patrupedul dumneavoastra isi asuma rolul de paznic al gospodariei.
- Catelul isi va asuma rolul alfa in gospodaria dumneavoastra daca nu sunteti un stapan suficient de puternic incat sa-l faceti sa inteleaga cine conduce in casa. Pregatirea timpurie si consistenta a patrupedului este esentiala pentru a putea stabili faptul ca dumneavoastra aveti rolul de stapan.
- Cateii sunt sensibili la frig si au nevoie de adapost adecvat pe timpul iernii (acestora le place sa fie in casa langa semineu).
- Este un animal de familie si nu trebuie lasat singur. El se bucura atunci cand este inclus in activitatile familiale.
- Catelul si-a castigat o reputatie de caine rau. Chiar daca catelusul dumneavoastra poate avea o personalitate dulce, vecinii si strainii pot fi infricati de el.
- Pentru a avea un catel sanatos, nu cumparati niciodata un catelus de la un crescator iresponsabil sau de la un magazin de animale de companie. Cautati un crescator cu reputatie, care testeaza cainii de reproductie pentru a se asigura ca nu sunt predispusi la boli genetice pe care ar putea sa le transmita la catelusi si totodata ca au temperamente stabile.
Istoria rasei Doberman
La sfarsitul secolului al XIX-lea, un colector de impozite pe nume Louis Doberman, care locuia in orasul Apolda, in districtul Turingia din Germania, in munca sa de a colecta bani avea intodeauna un catel care sa-l pazeasca de hoti. Slujba sa de a strange bani era periculoasa, deoarece in zona erau hoti care ar fi putut sa-l atace in timp ce isi facea treaba. Louis Doberman era cunoscut ca fiind o persoana care lua cainii de pe strazi si ii reproducea la el acasa.
Doberman a inceput sa reproduca caini in ideea de a obtine un animal de companie fidel si protector. Rezultatul experimentelor sale de reproducere a fost primul catel Doberman Pinscher. Nu exista dovezi despre patrupezii pe care Doberman i-a imperecheat pentru a crea rasa, dar se speculeaza ca exemplarele din rasa Rottweiler, Pinscher German, Black si Tan Terrier fac parte din mixul de catei folosit pentru a reproduce aceasta rasa. Doberman a fost aratat publicului pentru prima data in 1876, cand a fost intampinat cu mult entuziasm.
Cand Doberman a murit, in 1894, datele exacte despre rasele pe care le-a combinat pentru a reproduce rasa Doberman “au mers cu el in mormant”. Cu toate acestea, datorita contributiilor sale aduse in dezvoltarea speciei, a fost numita Doberman in onoarea sa. La sfarsitul secolului al XIX-lea, reproducatorii germani care au continuat activitatea acestuia au fost preocupati in primul rand de activitatea pentru care ar fi potriviti acesti catelusi si nu de aspectul lor. Acestia au vrut sa dezvolte patrupedul pentru a fi un „super caine”.
La inceput, crescatorii au reprodus doar cateii care erau cei mai curajosi, destepti, mai rapizi si mai duri. Au reusit sa faca acest lucru prea bine, iar specia a devenit cunoscuta ca fiind una capricioasa si agresiva. Se crede ca un crescator pe nume Otto Goeller ar fi modelat rasa Doberman, facand ca patrupezii sa fie mai utili iar, in 1900, Clubul German de Canini a recunoscut rasa Doberman Pinscher. In jurul anului 1908, cateii au fost dusi in Statele Unite. Legenda spune ca unul dintre primii patrupezi Doberman care au fost dusi in Amercia a participat la spectacole canine unde a castigat premiul de „Cel mai bun caine” la trei spectacole consecutive inainte ca un specialist sau critic canin sa indrazneasca sa deschida gura cainelui pentru a-i verifica dintii.
Clubul Doberman Pinscher din America a fost format in 1921. Un an mai tarziu, clubul a adoptat standardul care fusese stabilit in Germania. Urmatorii 15 ani au fost critici in dezvoltarea acestei rase. In timpul Primului Razboi Mondial, numarul cainilor Doberman din Europa a scazut dramatic, deoarece oamenii saraci nu-si permiteau sa creasca patrupezi mari. Cateii care au supravietuit erau detinuti de armata, politie si de oamenii foarte instariti. Reproducerea acestor catelusi era un lux, doar cei mai buni au fost reprodusi. Dupa 1921, aproape toti cateii de top si descendentii germani ai acestora au fost dusi in Statele Unite.
Apoi, cand a inceput cel de-al Doilea Razboi Mondial cainii din rasa Doberman Pinscher care erau in Germania au fost din nou in pericol. Multi cred ca daca americanii nu ar fi dus anterior atat de multi catei in Statele Unite, rasa ar fi disparut. La mijlocul anilor 1900, germanii au renuntat la cuvantul Pinscher din numele rasei, iar britanicii au renuntat cativa ani mai tarziu. De-a lungul anilor, crescatorii au lucrat cu sarguinta pentru a schimba personalitatea violenta a catelului si au avut rezultate bune. Desi catelul este protectiv atunci cand vine vorba de familia si de casa sa, acesta este cunoscut ca fiind un animal de companie afectuos si loial.
Personalitatea
Un catel super inteligent si super activ, de acest lucru veti avea parte atunci cand va achizitionati un patruped Doberman Pinscher. De asemenea, veti avea parte de un animalut extrem de loial, de incredere, care este jucaus si plin de dragoste cu familia sa. Este un protector natural care nu va ezita sa actioneze atunci cand crede ca familia lui este sub amenintare, dar nu este agresiv fara motiv.
Catelului Doberman ii place sa fie ocupat, atat fizic, cat si mental. Invata repede, iar instruirea lui este usoara. Deoarece invata atat de repede, este dificil sa aveti mereu lectii noi si interesante. El poate avea propriile sale idei despre lucruri, desi in mod obisnuit nu este prea incapatanat cu stapanul sau atata timp cat i se ofera un dresaj consecvent si pozitiv. Cainelui Doberman ii ia ceva timp sa devina adult, acesta ramane catelus pana la varsta de trei-patru ani. Temperamentul sau este afectat de o serie de factori, inclusiv de ereditate, dresaj si socializare. Puii cu temperamente dragute sunt curiosi si jucausi, dispusi sa se apropie de oameni si sa fie tinuti in brate de acestia.
Cand va decideti sa cumparati un patruped nu alegeti un catelus care se bate cu alti catelusi si nici pe cel care se ascunde in colt. Intalniti intotdeauna cel putin unul dintre parinti, de obicei mama este cea disponibila, pentru a va asigura ca au temperamente agreabile alaturi de care va veti simti bine. Intalnirea fratilor sau a altor rude ale parintilor este, de asemenea, utila pentru a vedea cum va fi catelusul atunci cand va creste.
La fel ca orice alt caine, Dobermanul are nevoie de socializare timpurie, de expunere la un mediu cu multi oameni, de expunere in diferite locuri si la diferite sunete si experiente, inca de cand este pui. Socializarea il va ajuta pe catelusul dumneavoastra sa ajunga un catelus adult prietenos cu oamenii si cu alti patrupezi. Invitati prieteni la dumneavoastra acasa in mod regulat si duceti catelusul in parcuri aglomerate, in magazine care permit intrarea cu caini si plimbati-l prin cartier pentru ca acesta sa se intalneasca cu vecinii, toate acestea il vor ajuta sa-si dezvolte abilitatile sociale.
Sanatatea
Cateii sunt, in general, sanatosi, dar, ca toate rasele, sunt predispusi la anumite probleme de sanatate. Nu toti patrupezii Doberman vor avea toate aceste boli, dar este important sa fiti constienti de ele daca aveti in vedere achizitionarea unui catel din aceasta rasa. Daca cumparati un catelus, gasiti un crescator cu reputatie care va va arata avizele de sanatate, atat pentru catelus, cat si pentru parintii catelului.
Boala von Willebrand – este o afectiune ereditara a sangelui care afecteaza abilitatea sangelui de a se coagula. Principalul semn al acestei afectiuni este sangerarea excesiva dupa o ranire sau dupa o interventie chirurgicala. Alte simptome include sangerari nazale, sangerari gingivale sau sangerari localizate in stomac sau in intestine. Nu exista un tratament pentru aceasta boala, singurul tratament este transfuzia de sange de la un caine care nu are probleme de sanatate. Totusi, multi catei care sufera de boala von Willebrand pot duce o viata normala. Medicul veterinar poate sa va testeze patrupedul pentru a vedea daca acesta sufera de aceasta conditie medicala. Cateii care prezinta aceasta afectiune nu ar trebui sa fie reprodusi.
Displazia de sold – este o afectiune ereditara in care osul coapsei nu se fixeaza bine in articulatia soldului. Unii caini prezinta durere si schiopatat pe unul sau ambele picioare din spate, dar este posibil sa nu observati nici un semn de disconfort la un caine cu displazie de sold. Scanarea cu raze X este cea mai buna metoda de diagnosticare a displaziei de sold. Pe masura ce cainele imbatraneste, se poate dezvolta artrita. Patrupezii cu displazie de sold nu trebuie reprodusi. Daca cumparati un catelus, cereti crescatorului dovada ca parintii au fost testati pentru displazie de sold si ca nu au probleme.
Atrofia retiniana progresiva (ARP) – reprezinta un complex de boli oculare care implica deteriorarea treptata a retinei. La inceputul bolii, cateii devin nevazatori pe timpul noptii. Pe masura ce boala progreseaza, ei isi pierd si vederea pe timp de zi. Multi catei se adapteaza la pierderea limitata sau completa a vederii foarte bine, atata timp cat mediul inconjurator ramane acelasi.
Hipotiroidismul – este o tulburare a glandei tiroide. Se crede ca aceasta afectiune ar fi responsabila pentru afectiuni cum ar fi epilepsia, alopecia (pierderea parului), obezitatea, letargia, hiperpigmentarea, piodermia si alte afectiuni ale pielii. Hipotiroidismul este tratat cu medicatie si printr-o dieta specifica.
Sindromul Wobbler – se presupune ca este o afectiune ereditara in cazul cateilor Doberman, patrupezii afectati de acest sindrom sufera de compresia maduvei spinarii cauzata de instabilitatea vertebrelor cervicale sau de malformatia coloanei vertebrale. Simptomele extreme sunt durerile de gat si paralizia picioarelor. Terapia chirurgicala este un subiect dezbatut in continuare, deoarece in unele cazuri afectiunea poate reaparea chiar si dupa un astfel de tratament.
Cardiomiopatia – este o boala a muschiului cardiac, care devine subtire si slabit. Aceasta afectiune se caracterizeaza printr-o expansiune sau largire (dilatare) a camerelor inimii, ceea ce duce la o inima anormal de mare. Aceasta boala are ca rezultat, in cele din urma, insuficienta cardiaca, deoarece muschiul cardiac deteriorat este prea slabit pentru a pompa eficient sangele catre restul corpului. Tratamentul variaza, dar include oxigenoterapie, terapie cu lichide si medicamente care imbunatatesc functia inimii.
Albinismul – este o afectiune genetica care afecteaza cateii Doberman Pinscher. Un catelus albinos nu este doar un caine alb, ci si un patruped cu pielea si nasul roz si cu ochii albastri sau deschisi la culoare. Cateii care sufera de albinism sunt sensibili la lumina soarelui si pot suferi de o varietate de afectiuni de sanatate, inclusiv cancer si probleme oculare. Patrupzii albinosi nu trebuie reprodusi.
Alopecia mutanta colorata – este o conditie a blanii catelului intalnita mai frecvent in cazul in care blana este de culoare albastra sau cafenie. Afecteaza ocazional cateii Doberman de culoare albastra si rosie. Majoritatea cateilor care dezvolta aceasta afectiune se nasc cu blana normala, simptomele incep, in general, sa apara de la varsta de patru luni pana la trei ani. Pe masura ce cainele creste si se maturizeaza, blana devine fragila, dupa care cade in diferite locuri. Doar portiunile albastre ale blanii sunt afectate. Infectia secundara si inflamatia sunt frecvent intalnite in cazul acestei conditii de sanatate. Aceasta afectiune este incurabila, desi exista unele sampoane medicinale care ajuta la reducerea descuamarii scalpului si a mancarimii.
Narcolepsia – este o tulburare neurologica cauzata de incapacitatea creierului de a regla ritmul de trezire si somn. Un caine cu narcolepsie poate deveni somnoros brusc si poate adormi. Cercetarile pentru un tratament al acestei conditii medicale sunt in curs de desfasurare.
Torsiunea gastrica – numita si balonare este o conditie care poate pune viata catelului in pericol si care poate afecta cainii mari, cu pieptul mare, precum sunt cei din rasa Doberman, mai ales daca sunt hraniti doar cu o masa copioasa pe zi, daca mananca rapid, daca beau multa apa dupa ce mananca si daca sunt foarte energici dupa masa. Unii considera ca alimentatia si tipul de hrana ar putea fi un factor care ar determina acest lucru sa se intample. Torsiunea gastrica este mai frecventa in randul cateilor mai in varsta. Torsiunea gastrica apare atunci cand stomacul este balonat si contine gaze sau aer si apoi se rasuceste (torsiune).
Patrupedul nu este capabil sa ragaie sau sa vomite pentru a elimina aerul in exces din stomac, iar in acest mod reintoarcerea normala a sangelui inspre inima este impiedicata. Tensiunea arteriala scade si catelul intra in soc. Fara atentie medicala acordata imediat, patrupedul poate muri. Puteti suspecta balonarea daca patrupedul dumneavoastra are un abdomen destins si umflat, saliveaza excesiv si daca ragaie, insa fara a voma. De asemenea, el poate fi nelinistit, deprimat, letargic si slabit cu o frecventa cardiaca rapida. Daca observati aceste semne este important ca animalutul sa fie dus la veterinar cat mai curand posibil.
Ingrijirea
Cainele Doberman Pinscher este un catel care se potriveste cel mai bine intr-o locuinta in suburbie sau la tara, unde exista suficient spatiu pentru acesta sa zburde linistit. Acesta are nevoie de multa miscare zilnica, lucru care poate fi obositor pentru stapanii care nu sunt dornici sa stea la dispozitia patrupedului.
El are nevoie de o casa cu o curte care are un gard suficient de inalt incat sa-l mentina in siguranta, atat pe catelus, cat si pe persoanele si animalele care ar putea intra neintentionat pe teritoriul sau. El nu trebuie lasat singur pentru perioade lungi de timp sau sa fie tinut in permanenta in curte ca si un animalut de exterior si, de asemenea, nu ar trebui sa fie tinut in lant. Cainele Doberman trebuie sa faca parte din familia sa si sa participe la toate activitatile familiei. Acesta are nevoie de socializare si dresare timpurie.
Ca orice catel, el poate deveni timid sau cicalitor daca nu este invatat sa socializeze in mod corespunzator inca de cand este doar un pui. Socializarea timpurie va ajuta sa va asigurati ca puiul Doberman creste devenind un catel prietenos. Scurtarea cozii se face, de obicei, cand puii sunt foarte mici. Taierea urechilor este insa responsabilitatea stapanului si nu a crescatorului si este facuta de un medic veterinar atunci cand catelusul are cateva luni.
Aceasta procedura necesita interventie chirurgicala si mai multe luni de ingrijire postoperatorie. Daca va place aspectul urechilor taiate, luati in considerare si ingrijirea postoperatorie si cheltuielile care vin odata cu aceasta. Reactia publica la vederea unui caine Doberman este adesea una de frica. Este de dorit sa fiti atenti la acest aspect si sa tineti catelul in lesa atunci cand sunteti in locuri publice.
Hranirea
Cantitatea zilnica recomandata este de 2,5 pana la 3,5 cani de mancare uscata de calitate superioara, impartita in doua mese. Cantitatea de hrana pe care o mananca catelul adult depinde de marimea, varsta, constitutia, metabolismul si nivelul de activitate al acestuia. Cateii sunt individuali, la fel ca oamenii, si nu toti au nevoie de aceeasi cantitate de hrana. Este aproape de la sine inteles ca un catel extrem de activ va avea nevoie de mai multa hrana fata de un catel cu un nivel scazut de energie.
Vrei sa alegi o hrana de calitate pentru cainele tau? CLICK AICI !
Calitatea hranei pe care o cumparati face, de asemenea, o diferenta, cu cat mancarea este de calitate mai buna, cu atat mai mult catelul se va hrani mai bine si isi va lua aportul zilnic necesar de nutrienti. Pentru a preveni obezitatea, masurati alimentele catelului si dati-i mesele la ore stabilite in fiecare zi, in loc sa lasati permanent mancarea la indemana acestuia.
Ar trebui sa ii puteti vedea talia cand va uitati la el si ar trebui sa-i simtiti coastele sub un strat de muschi, dar nu sa le si vedeti. Daca nu-i simtiti coastele inseamna ca patrupedul trebuie sa faca mai multa miscare.
Culoarea si ingrijirea blanii
Blana eleganta si neteda a catelului Doberman este scurta, fiind intinsa pe piele. Acesta poate avea un strat subtire pe dedesuptul blanii din jurul gatului. Culorile blanii pot fi negru, rosu, albastru si cafeniu. Catelul are pete de culoare cafenie deasupra ochilor, pe bot, pe gat, pe piept si pe picioare. Blana eleganta a catelului Doberman necesita ingrijire minima. Este un catel curat, cu un miros minim de caine. Nu va lasati pacaliti de lungimea scurta a blanii deoarece si cateii cu blana scurta naparlesc.
Cu toate acestea, periatul saptamanal cu o manusa de cauciuc este suficient, la fel cum este necesara si o baie atunci cand cainele Doberman se rostogoleste in ceva ce miroase rau sau atunci cand se joaca in noroi. Cu toate acestea, o baie efectuata in mod frecvent nu este necesara. Periati dintii catelului Doberman de cel putin doua sau trei ori pe saptamana pentru a indeparta acumularea de tartru si bacteriile care il insotesc. Periajul zilnic este si mai indicat daca doriti sa preveniti afectiunile gingivale si respiratia urat mirositoare.
Taiati unghiile cainelui o data pe luna sau mai des in cazul in care acesta nu si le toceste in mod natural. Daca puteti auzi unghiile facand un sunet pe podea, inseamna ca sunt prea lungi. Unghiile patrupedului au vase de sange in ele, iar daca le taiati prea scurt puteti cauza sangerari, in acest caz s-ar putea ca animalutul dumneavoastra sa nu mai coopereze urmatoarea data cand doriti sa-i taiati unghiile. Daca nu aveti experienta in taierea unghiilor, cereti-i medicului veterinar sfaturi.
Urechile catelului ar trebui verificate o data pe saptamana pentru a vedea daca exista murdarie, roseata sau un miros urat care ar putea indica o infectie. Cand verificati urechile acestuia, stergeti-le cu o discheta din bumbac umezita intr-o solutie de curatare speciala pentru curatarea urechilor care are un pH echilibrat, in acest fel veti putea preveni diferitele probleme care pot aparea. Nu introduceti nimic in canalul urechii ci curatati pur si simplu urechea externa. Incepeti sa va obisnuiti cainele Doberman sa fie periat si examinat de cand acesta este pui.
Manipulati frecvent labutele catelusului pentru a observa posibile nereguli, cainii sunt sensibili cand vine vorba de picioarele lor. Faceti ca ingrijirea sa fie o experienta pozitiva, plina de laude si recompense si veti pune bazele pentru examene veterinare usoare. In timpul ingrijirii, verificati catelusul pentru a vedea daca prezinta leziuni, eruptii cutanate sau semne de infectie, cum ar fi roseata, sensibilitatea sau inflamatia, care pot aparea pe piele, pe nas, pe gura, pe ochi si pe picioare. Ochii trebuie sa fie limpezi, fara roseata sau scurgeri. Examenul dumneavoastra saptamanal, atent, va va ajuta sa identificati potentialele probleme de sanatate mai devreme.
Interactiunea cu copiii si cu alte animale de companie
Cainele Doberman bine crescut este un catel de familie minunat. El este de incredere, fiind un bun protector al copiilor din familia sa, atat timp cat a fost dresat si invatat sa socializeze intr-un mod corespunzator.
Copiii trebuie sa fie respectuosi si amabili fata de catelul Doberman, iar el se va comporta la fel cu ei. Invatati intotdeauna copiii cum sa se apropie de catelus si cum sa-l atinga si supravegheati intotdeauna orice interactiune intre caine si copiii mici pentru a impiedica orice muscatura sau imbranceala. Invatati-va copilul sa nu se apropie niciodata de caine cand acesta doarme sau mananca si sa nu incerce sa ia mancarea catelului.
Nici un caine nu trebuie lasat vreodata nesupravegheat atunci cand este cu un copil. De asemenea, Doberman este prietenos cu alti catei si cu alte animale din casa, mai ales daca a fost crescut impreuna cu acestea. El poate fi agresiv cu cateii din afara familiei sale daca ii considera o amenintare pentru cei dragi.
Doberman Pinscher este un câine care combină eleganța cu capacitatea de a proteja, calități care îi fac pe mulți iubitori de câini să-l aleagă drept companion. Deși poate părea intimidant din cauza aspectului său și al reputației de protector feroce, Dobermanul, atunci când este crescut cu grijă și socializat corespunzător, devine un prieten loial și protector, capabil să se integreze armonios într-o familie. Este crucial ca iubitorii de câini să înțeleagă cerințele specifice acestei rase – de la nevoia de antrenament fizic și mental continuu, până la importanța unei socializări timpurii. Astfel, cei interesați de un Doberman ar trebui să fie pregătiți să ofere o conduită echilibrată și stabilă, pentru a nu-i provoca frica și a-i asigura un mediu de încredere și siguranță.
