
Rezumat:
In tara sa natala, Italia, Bracul Italian e cunoscut ca rasa de vanatoare, dar s-a facut remarcat si ca un afectuos si ca un dulce caine de familie.
Cu urechile lui lungi, buzele cazute si foarte expresiv, Bracul Italian are o infatisare aparte. Pare un caine foarte serios, dupa expresia fetei, dar nu va lasati pacaliti. Este cel mai mare amator de joaca! Se crede ca e o rasa antica, datand din secolul al 5-lea, I.Hr.
Caracteristicile rasei
Statistici despre rasa





Poze cu caini Brac Italian
Surse foto: pixabay.com, deviantart.com, vetstreet.com, akc.org, omlet.de
Mai multe despre aceasta rasa
In Italia natala, bracul italian este, in primul rand, un caine de vanatoare, dar oamenii au inceput sa descopere ca este si un caine atragator, cu un aer nobil si o personalitate placuta. In plus, este un companion excelent si un talentat participant la show-uri canine. Buzele de deasupra atarna si impreuna cu urechile lungi fac ca expresia fetei lui sa fie foarte serioasa. Acest catel trebuie sa fie aproape patrat, adica inaltimea la greaban trebuie sa fie aproape egala cu lungimea corpului.
Cunoscut si sub numele de pointer italian, bracul italian este bun la toate tipurile de vanatoare, atat la gasirea, cat si la aducerea vanatului. Acasa, e calm si bland, demn de incredere, docil. Are o alura impunatoare, cu membre subtiri, muschi bine dezvoltati si un cap sculptat. Este usor de dresat. Dresati acest catel inteligent cu bunatate si perseverenta si va fi intotdeauna gata sa va faca pe plac. Corectiile dure il vor face sa renunte. E mereu pe faza, asa ca s-ar putea sa latre cand se apropie cineva de casa, dar e, totusi, prea bland ca sa fie un bun animal de paza. Bracul italian accepta alti oameni si catei, copii, chiar si pisici, daca a crescut impreuna cu ele.
Important
- in general un catel energic si inteligent; talentul lui de retriver si mirosul foarte bun il recomanda pentru sporturi canine, cum ar fi agilitatea, mirosul si luarea urmei.
- unii braci italieni sunt foarte buni la operatiuni de cautare si salvare; sunt catel de terapie incredibili.
- desi aceasta rasa nu are nevoie de foarte multa miscare zilnic, e obligatoriu sa aiba companie si sa fie stimulata mental.
- daca e lasat singur acasa pentru perioade prea lungi, poate sa latre in nestire sa faca stricaciuni prin casa sau sa fie distructiv in alt mod.
- in timpul dresajului, concentrati-va pe o comanda sau pe un aspect. Nu va risipiti in mai multe lucruri deodata, in timpul aceleeasi sedinte. Functioneaza bine sistemul de recompense alimentare, dar nu exagerati cu miciile tratatii, pentru ca aceasta rasa are tendinta de ingrasare.
- nu este o rasa intalnita la tot pasul, asa ca daca vreti un catel brac italian cu pedigree, probabil va trebui sa asteptati.
- pentru a avea un patruped sanatos, nu cumparati niciodata pui de la crescatori fara scrupule, de la cei care au “fabrici de catelusi” sau de la magazine de animale de companie. Cautati un crescator reputat, care face teste pentru a se asigura ca rasele lui nu au boli genetice care ar putea fi transmise la pui si ca sunt sanatosi din punct de vedere temperamental.
Istoric
Este considerat cel mai vechi pointer european, iar istoria sa ajunge pana in secolele 4 sau 5, d.Hr. Nu se stiu exact originile lui ancestrale, dar se crede ca bracul italian a fost, initial, o incrucisare intre Segugio Italiano si mastiff-ul asiatic, care, intre timp, a disparut. Rasa a fost creata in nordul Italiei, cu doua varietati: cel colorat cu alb si portocaliu, din regiunea Piemont, si cel castaniu inspicat, din Lombardia. In perioada medievala era deja o rasa cunocuta, aristocratii italieni exportau bracul in toata Europa.
Maximul de popularitate l-a atins in perioada Renasterii si a fost o specie foarte raspandita pana la inceputul secolului al 20-lea, cand a inceput declinul. De-alungul anilor, incrucisarea cu ogarii si incrucisarile nefericite au dus la caini care erau prea masivi pentru a munci. In plus, aveau probleme de sanatate. Rasa a renascut prin eforturi sustinute. In anii ’20 s-a decis unificarea celor doua varietati, pentru a pastra diversitatea genetica. La scurt timp dupa aceea, a fost elaborat si publicat standardul, iar in 1949 a fost fondata in Italia Societa Amatori Bracco Italiano. Standardul italian a inclus aspecte ale ambelor varietati. La sfarsitul anilor ’80, bracul italian a fost adus in Marea Britanie. Dar in Statele Unite nu a ajuns decat prin 1994.
Personalitate
Bracul italian e un catel dragastos, inteligent si foarte vioi. De regula, va pune in garda, daca simte ca vine cineva sau se intampla ceva, dar e prietenos cu oamenii, inclusiv cu necunoscutii. Cel mai bine se simte in compania familiei. Este un catel pentru persoanele cu un stil de viata activ, care il pot lua la serviciu sau la muncile de la ferma. Are instincte de vanator, dar le puteti estompa daca il stimulati suficient fizic si mental. Sunt nenumarate motive pentru care aceasta rasa e recomandabila. Sunt caini loiali, devotati si afectuosi. Sunt foarte inteligenti si, daca nimeresc pe maini bune, sunt usor de dresat. In plus, sunt parteneri de joaca excelenti pentru copii, indiferent de varsta. Nu se supara daca raman singuri acasa, cu conditia sa nu fie pe o perioada lunga din zi.
Sanatate
Bracul italian e, in genere, sanatos, dar, ca orice specie, e predispus la o serie de afectiuni. Nu toti bracii italieni vor suferi, neaparat, de una sau mai multe din bolile de mai jos, dar e important sa aveti toate informatiile, daca va ganditi sa va luati un caine din aceasta rasa. Daca luati un pui, cautati un crescator bun, care sa va arate certificatele de sanatate ale ambilor parinti. Certificatele de sanatate dovedesc ca puiul a fost consultat si nu are probleme.
Displazie de sold: multi factori, inclusiv genetici, de mediu sau de alimentatie, contribuie, se pare, la deformarea articulatiei soldului. In cazurile de gravitate medie, cu dieta adecvata si miscare fizica, animalul poate duce o viata activa si absolut normala. In cazurile mai severe ar putea fi nevoie de corectie chirurgicala. Veterinarul poate face o radiografie pentru a vedea cum e soldul cainelui. Cateii cu displazia de sold nu trebuie crescuti pentru reproducere.
Dirofilarioza (viermi cardiaci): este o parazitoza destul de raspandita la aceasta rasa. E transmisa de tantar de la caine bolnav la altul bolnav. Anual, viermii cardiaci omoara cativa braci italieni. Sfatuiti-va cu veterinarul pentru ca exista un tratament de preventie in perioadele in care tantarii sunt activi.
Entropion: acest defect, care de regula e vizibil inainte de implinirea varstei de 6 luni, provoaca intoarcerea inauntru a pleoapei, iritand si ranind astfel globul ocular. Poate fi afectat un ochi, sau ambii. Se poate corecta chirurgical.
Hernia ombilicala: boala din nastere, in aceasta afectiune grasimea abdominala sau organele interne ies pe peretele abdominal langa ombilic. Daca hernia e mica, nu e nevoie sa fie tratata. Unele hernii mici se inchid spontan inainte de implinirea varstei de 6 luni si unii caini traiesc, fara probleme, cu hernii mici, toata viata. In cazul herniilor mari, e nevoie de interventie chirurgicala, care se face adesea cand catelul e sterilizat sau castrat. Interventia chirurgicala impiedica aparitia unei afectiuni mai grave, in care un pliu intestinal cade in hernie, provocand strangularea intestinului, iar viata patrupedului e in pericol.
Sensibilitate la anestezice: aceata rasa are o sensibilitate extrem de mare la substantele folosite la antestezie. Deci daca e nevoie de vreo interventie chirurgicala, mergeti la cei mai buni veterinari si la cabinetele care folosesc anestezice de ultima generatie.
Dilatatia gastrica-ocluzia intestinala (GDV): denumita si balonare sau torsiune gastrica. Este o afectiune care pune viata in pericol si afecteaza cainii mari, cu pieptul adanc, asa cum e bracul italian, mai ales daca li se da o singura masa pe zi, cu multa mancare, si daca mananca repede si beau multa apa dupa masa, iar apoi fac miscare in ritm alert. Stomacul se umfla cu gaze sau cu aer si se torsioneaza. Catelul nu poate eructa sau vomita pentru a scapa de excesul de aer din stomac, iar circulatia normala a sangelui spre inima este ingreunata. Tensiunea arteriala scade accentuat, iar cainele intra in stare de soc. Fara interventie medicala imediata, patrupedul poate muri.
Ingrijire
Bracul italian e cel mai potrivit intr-o familie care are casa si curte sau undeva la tara. Stapanul trebuie sa fie o persoana activa, care sa aprecieze si sa foloseasca toate calitatile lui vanatoresti. Ii place sa se joace, sa topaie si sa cerceteze orice e nou, fie ca e vorba de un obiect sau un miros. Printre metodele de joaca cele mai recomandate este sa-i ascundeti in curte/gradina ceva de mancare si sa-l puneti apoi sa gaseasca rapid “comoara”. Aceasta este una dintre formele de stimulare mentala care ii incanta enorm pe acesti caini cu instinct vanatoresc.
E foarte vioi si saltaret, dar apreciaza si o plimbare molcoma, de seara, in jurul blocului. Cainii din aceasta rasa sunt foarte atasati de stapan, iar in timpul dresajului trebuie sa tineti cont de legatura emotionala. Nu va transformati intr-un “profesor” rigid. Daca il certati sau va aratati dispretuitori fata de el in timpul instruirii, va suferi mult, va deveni incapatanat si rezultatele vor fi zero. Bracul italian e un catel pentru care interactiunea cu stapanii e esentiala.
Daca lipsiti prea mult de acasa va latra continuu, va avea un comportament distructiv si se va intrista atat de mult, incat poate sa dezvolte anxietate de separare. Tot ce-si doreste este sa fie in preajma stapanilor. Va sta mereu la picioarele voastre, iar daca sunteti pe canapea, la televizor, sigur se va urca sa stea langa voi. Aveti treaba in curte ? Nicio problema ! Bracul italian e alaturi de voi si va face totul sa va ajute. Nu saliveaza excesiv, dar nici nu e un catel care sa nu lase bale, mai ales daca vede o pasare – sa nu uitam ca e un caine de vanatoare – ori daca vede mancare.
Intotdeauna trebuie sa vedeti cel putin un parinte – de regula mama e cea disponibila – pentru a va asigura ca au un temperament echilibrat, pe placul vostru. De asemenea, e util sa intalniti frati sau alte rude ale puiului, pentru a vedea cum va fi adultul de mai tarziu.
Ca orice rasa, si bracul italian are nevoie de socializare timpurie. De mic trebuie sa aiba contact cu diversi oameni, cu diverse sunete si privelisti. Prin socializare, devine mai tarziu un caine bine dezvoltat din toate punctele de vedere.
Alimentatia
Acestei rase ii merge bine cu mancare de buna calitate, fie cumparata, fie facuta acasa. Consultati-va cu veterinarul pentru a sti ce trebuie sa ii dati sa manance. Zilnic, cam 10 la suta din hrana trebuie sa fie branza de vaci, oua, fructre si legume. Aveti grija sa aiba mereu la dispozitie apa proaspata.
Atentie – Cat mananca un catel adult depinde de dimensiuni, varsta, constitutie, metabolism si nivel de activitate fizica. La fel ca in cazul oamenilor, cateii sunt diferiti si nu au nevoie de aceeasi cantitate de mancare. E de la sine inteles ca un caine foarte activ va avea nevoie de mai multa mancare decat un caine de canapea. De asemenea, calitatea hranei pe care o cumparati e importanta. Cu cat e de calitate mai buna, cu atat va fi mai hranitoare si nu va trebui sa-i umpleti mereu castronul.
Vrei sa alegi o hrana de calitate pentru cainele tau? CLICK AICI !
Mentineti bracul italian in forma, dati-i sa manance cu masura, de doua ori pe zi, nu-i lasati hrana la dispozitie tot timpul. Ca sa vedeti daca e supraponderal, faceti testul ochiometric si testul cu mainile. Mai intai, priviti-l de sus. Ar trebui sa-i vedeti talia. Apoi, puneti-va mainile pe spatele lui, cu degetele mari de-alungul coloanei vertebrale, cu degetele desfacute in jos. Ar trebui ca, fara sa apasati prea tare, sa-i simtiti coastele, desi nu i le vedeti. Daca nu le simtiti, dati-i mai putina mancare si puneti-l sa faca miscare mai multa.
Culoarea parului si toaletarea
Blana scurta, densa si lucioasa a bracului italian poate fi alba; alba cu marcaje portocalii sau chihlimbar inchis; alba cu marcaje castanii; alba cu marcaje portocalii pal inspicate; alb cu marcaje castanii inspicate cu alb. Pe cap si pe urechi, precum si pe fata picioarelor, blana e ceva mai fina decat in restul corpului. Ca sa aiba un aer ingrijit, nu trebuie decat sa il periati o data pe saptamana, cu o manusa speciala. In sezonul calduros, verificati cainele cu atentie pentru a fi siguri ca nu au purici sau capuse.
De regula, bracului italian nu e nevoie sa i se faca baie decat de cateva ori pe an. Inainte de baie, pieptanati sau taiati parul incalcit. Clatiti blana abundent; altfel, mizeria ramane pe resturile de sapun sau spuma uscata. Aceasta rasa e predispusa la paraziti in ureche, asa ca acordati atentie speciala verificarii si curatarii urechilor cu o solutie speciala, cu pH echilibrat. De doua ori pe saptamana, stergeti urechile cu un tampon imbibat in aceasta solutie, dar aveti grija sa nu introduceti nimic in canalul auricular.
Este posibil sa sesizati ca respiratia bracului italian e urat mirositoare. Periati dintii zilnic fie cu pasta de dinti speciala pentru caini, fie cu un amestec de apa cu bicarbonat.; daca respiratia neplacuta persista, mergeti la veterinar pentru o curatare temeinica a dintilor, pentru a inlatura placa bacteriana si pentru a vedea daca nu are probleme cu dintii. Aceasta rasa e predispusa la afectiuni periodontale si gingivale, care pot duce la caderea dintilor, dar pot afecta si alte organe. Unghiile trebuie taiate saptamanal sau la doua saptamani.
Relatiile cu copiii si cu alte animale de casa
Este un caine foarte prietenos cu strainii, iar pe copiii familiei ii adora. E foarte calm cu ei si se poate juca ore intregi, indiferent de varsta copiilor. Totusi, niciun catel nu trebuie lasat nesupravegheat in prezenta unui copil. Explicati-le celor mici ca trebuie sa lase patrupedul in pace cand mananca sau cand doarme si ca nu trebuie sa-i ia niciodata mancarea din fata. Bracul italian se intelege bine cu alti caini din familie, si chiar si cu pisici, mai ales daca au crescut impreuna. Cheia succesului este, ca la multe alte rase, socializarea timpurie.
Bracul Italian este o alegere excelentă pentru cei care caută un câine de familie energic și afectuos, cu o istorie nobilă și o personalitate prietenoasă. Am descoperit că, pe lângă instinctele sale de vânătoare, acest câine este un companion loial și sensibil, care cere multă atenție și stimulare mentală. Personal, am observat că îngrijirea și socializarea timpurie sunt esențiale pentru dezvoltarea sa armonioasă, iar modul delicat în care reacționează la dresajul blând și constant poate transforma un brac italian într-un prieten de nădejde și un excelent partener de joacă pentru copii. A avea un Brac Italian într-o gospodărie poate aduce multă bucurie și activitate, atât timp cât sunteți gata să investiți în nevoile sale emoționale și fizice.