Rezumat:
Cainii din rasa Boston Terrier sunt foarte indragiti, inca de cand au aparut, acum mai putin de o suta de ani.
La inceput erau crescuti pe post de caini de lupta, dar in zilele noastre sunt calmi, afectuosi, cu marcaje ca de smoching si de aceea au fost porecliti „gentlemanul american”.
Caracteristicile rasei
Statistici despre rasa
Poze cu caini Boston Terrier
Surse foto: unsplash.com, pixabay.com, pexels.com
Mai multe despre aceasta rasa
Poate ca acest caine a fost crescut sa fie un luptator feroce, dar in zilele noastre s-a pierdut orice urma de agresivitate. Micul gentleman american, cum era numit in secolul al 19-lea, este in mod cert dragastos, nu razboinic, desi masculii isi mai arata cate ceva din mostenirea genetica si fac spectacol cand simt ca teritoriul lor e invadat de alt caine. Cainii boston terrier sunt vestiti pentru inteligenta lor – uneori sunt chiar prea inteligenti. Firea lor veseala, dragastoasa ii face extrem de placuti, desi uneori incapatanarea sau accesele de hiperactivitate ii pot supara pe stapani. Dar orice urma de suparare dispare, cand stapanul e privit de doi ochi uriasi, rotunzi, in care se citeste “te iubesc”. Desi e o rasa de talie mica, sunt caini bine legati si musculosi. Au blana lucioasa, neteda cu marcaje albe clare, model smoching – si de aceea au fost numiti gentlemenii americani. Urechile sunt mari si stau mereu ridicate. Frumusetea acestui catel e competata de ochii mari si expresivi, distantati.
Cainii Boston Terrier au fata mare, fara incretituri, si nasul turtit. Apartin unei categorii de catei numiti brahicefalici (brahi – scurt, cefalic – cap). Ca si alti caini brahicefalici, maxilarul de jos e proportionat, dar cel de sus e scurt si de aceea au o fata “turtita”. Conformatia cateilor boston terrier ii face mai impozanti, desi sunt mici. Linia gatului e usor arcuita, de aceea au o pozitie mandra, au pieptul larg si un aer general de animal robust si indesat. Coada e natural scurta (taierea e interzisa) si porneste de jos, de la noada. Talia mica si firea lui vesela si iubitoare fac din boston terrier un animal de familie si un companion grozav. Acesti catei iubesc copiii si ii amuza pe oamenii de toate varstele, cu poznele lor si cu expresia speciala si atragatoare. Sunt buni companioni mai ales pentru varstnici si pentru cei care locuiesc in apartament. Desi e bland si echilibrat, acest catel poate avea uneori atitudinea semeata si viteaza a stramosilor terrieri.
Important
- Cainii din aceasta rasa au nasul scurt si nu pot raci aerul care intra in plamani la fel de bine cum o fac cei cu nasul mai lung. De aceea sunt predispusi la neplaceri din cauza caldurii. Avand blana scurta, nu rezista la temperaturi scazute. Chiar si in zonele cu climat temperat, catelul boston terrier trebuie tinut in casa.
- Pentru ca au probleme respiratorii, evitati sa trageti de colier pentru a-l forta sa mearga in directia in care doriti.
- Are predispozitie catre ulcer cornean, avand ochii asa mari si proeminenti. Aveti grija la ochi cand va jucati sau il scoateti la plimbare.
- Rasa e predispusa la flatulenta, dar aceasta manifestare depinde, in parte, si de ce mananca. Daca nu suportati un catel plin de gaze, aceasta rasa nu este recomandabila pentru voi.
- Din cauza nasului scurt, cateii adesea pufaie, stranuta, sforaie (uneori foarte sonor) lasa bale.
- Cu capul mare si pelvisul mic, mamele fata greu. Daca vreti sa-i cresteti pentru reproducere, luati in calcul ca, pe langa problemele posibile la fatare, cand adesea e nevoie de cezariana, numarul puilor e mic la aceasta rasa. Nu putine sunt cazurile in care aduc pe lume un singur pui. E posibil sa aveti de asteptat cateva luni daca doriti un pui de boston terrier de calitate, de la un crescator reputat.
- De regula, sunt catei blanzi, tacuti, fara accese de latrat sau de agresivitate, dar masculii pot fi bataiosi cu alti patrupezi, daca au senzatia ca teritoriul lor e invadat.
- Sunt lacomi la mancare, asa ca supravegheati greutatea cainelui, ca sa nu devina supraponderal.
- Aceasta rasa poate fi incapatanata, asa ca la dresaj e nevoie de o atitudine constanta si de perseverenta. Sunt sensibili la tonul vocii, iar pedepsele ii pot face sa se inchida in ei, asadar dresajul trebuie sa fie cu ton scazut si motivational. Cand il dresati acasa, se recomanda dresajul la cusca.
- Pentru a avea un catel sanatos, nu cumparati niciodata pui de la crescatori iresponsabili, de la fabrici de catelusi, de la magazinul de animale de companie sau de la crescatori care nu dau certificat de sanatate ori garantii. Cautati un crescator reputat, care face teste pentru a se asigura ca rasele lui nu au boli genetice care ar putea fi transmise la pui si ca sunt sanatosi din punct de vedere temperamental.
Istoric
Desi toata lumea e de acord ca specia boston terrier a aparut la sfarsitul anilor 1800, la Boston, Massachusetts, sunt mai multe teorii referitoare la cum a fost creata. Una dintre ele este ca vizitii unor familii bogate au creat specia, incrucisand bulldogi cu english white terrier, rasa care astazi nu mai exista, pentru a obtine o noua specie de caine de lupte. O alta teorie este ca un barbat din Boston, pe nume Robert C. Hooper, a importat din Anglia o corcitura bulldog/terrier englez, pe nume Judge, pentru ca ii amintea de un caine pe care il avusese in copilarie. O alta varianta e ca Hooper l-ar fi cumparat pe Judge de la altcineva din Boston, William O’Brian, in jurul anului 1870. Nu putem sti care dintre povesti e cea reala, dar cert este ca a existat, intr-adevar, un caine pe nume Judge si ca de la el a pornit specia pe care o stim astazi sub numele de boston terrier. Potrivit The Complete Dog Book, Judge era “un caine bine cladit, cu picioare lungi, cantarind aproximativ 14,5 kg. Avea parul negru, tigrat, o pata in forma de flacara pe fata si un cap patratos.
In mod surprinzator, Judge nu s-a reprodus decat o data. Din uniunea cu o femela alba, de 9 kg, pe nume Burnett’s Gyp (ori Kate) care ii apartinea lui Edward Burnett, din Southboro, Massachusetts, a rezultat un pui, baiat, pe nume Well’s Eph. Se spune ca puiul lui Judge si Kate nu era un catel prea atragator, dar avea alte caracteristici, pe care Hooper si prietenii lui le apreciau, asa ca a fost perpetuat din plin. Una dintre partenerele lui a fost o femela pe nume Tobin’s Kate, care cantarea doar 9 kg si avea un cap destul de scurt. Era tigrata pe auriu si avea o coada la trei sferturi. Se crede ca puiul lor a fost incrucisat cu unul sau mai multi bulldogi francezi, pentru a pune bazele speciei boston terrier de astazi. La inceput nu erau numiti boston terrieri. Multii pui ai lui Eph au avut diverse denumiri, intre care bullet head, round head, terrier american si bulldog din Boston. In 1889, circa 30 de stapani de Boston Bull Terrieri au infiintat Clubul American al Bull Terrierilor si i-au numit Round Heads sau Bull Terriers.
Iubitorii speciilor Bull Terrier si Bulldog au obiectat. Intrucat, la acea vreme, comunitatea stapanilor de bulldogi era puternica in cadrul Clubului Canin American, grupul stapanilor de Boston Bull Terrier a decis ca, decat sa amplifice cearta, mai bine isi schimba numele in Boston Terrier Club, ca omagiu la adresa locului de nastere a rasei. Toata lumea a inceput sa numeasca aceasta specie Boston Bull. Specia a fost recunoscuta de Clubul Canin American in 1893. Boston Terrier a fost unul dintre primii caini crescuti in SUA, care nu erau de vanatoare si a fost prima din cele 10 rase made-in-America recunoscute in prezent de Clubul Canin American.
La inceput, culoarea si marcajele speciei nu erau considerate foarte importante. In plus, desi cainii intruneau standardele enuntate de club, erau multe inadvertente in cadrul speciei. Dupa ani de imperechere in cadrul aceleiasi rase – endogamie – a fost obtinut boston terrier asa cum il stim noi astazi. In anii 1900, culoarea si marcajele distinctive au fost incluse, cu mare efort, in standard si au devenit o trasatura esentiala a speciei. Specia boston terrier a devenit rapid populara in SUA. In 1915, acesti catei erau cea mai populara rasa din SUA si au ramas printre primele 10 cele mai populare rase pana in anii ’60 si au fost din nou in fruntea clasamentului in anii ‘20 si ’30. In 1918, nu mai putin de 60 de caini boston terrier au luat parte la un spectacol pentru toate rasele.
Artistii de la Hollywood adorau boston terrierii. Se spune ca vedeta filmului mut Pola Negri, iubita lui Rudolph Valentino, isi lua cu ea peste tot catelusa Boston Terrier, pe nume Patsy, inclusiv la restaurante si cluburi de noapte. Cand la unul dintre restaurante nu a fost lasata sa intre cu iubita ei catelusa, vedeta a iesit ca o vijelie si a strigat „fara Patsy, fara Pola. Adio pentru totdeauna !” O alta celebritate care avea un boston terrier pe nume Patsy era jurnalista de tabloide Louella Parsons.
In 1976, catelul a fost ales emblema bicentenarului SUA. 3 ani mai tarziu a devenit mascota oficiala a statului Massachusetts. Rhett, cainele boston terrier, este mascota universitatii Boston. Wofford College, din Carolina de Sud, si liceul Redlands High School din California il revendica si ele pe boston terrier ca fiind mascota lor.
Personalitate
Poreclit Gentlemanul American, acest caine este vesel, istet si dragastos si are un temperament bland si moderat. Totusi, cainii din aceasta rasa pot fi incapatanati, asa ca, la dresaj, cuvintele de ordine trebuie sa fie constanta si perseverenta. Ca orice caine, si boston terrier are nevoie de socializare timpurie – sa vada diversi oameni, locuri, sa perceapa diverse zgomote si sa aiba experiente variate cand e mic. Socializarea ajuta puiul sa creasca echilibrat.
Sanatate
Boston terrier e un catel, in general, sanatos, dar, ca orice rasa, e predispus la o serie de afectiuni. Nu toti vor suferi, neaparat, de una sau mai multe din bolile de mai jos, dar e important sa aveti toate informatiile, daca va ganditi sa va luati un caine din aceasta rasa. Daca luati un pui, cautati un crescator bun, care sa va arate certificatele de sanatate ale ambilor parinti. Certificatele de sanatate dovedesc ca puiul a fost consultat si nu are probleme.
Cataracta: adica un strat laptos pe lentila ochiului. Cateii sunt predispusi atat la cataracta juvenila, cat si la cataracta adultului. Cataracta juvenila apare cand cainele are intre 8 saptamani si 12 luni. Uneori se vede cu ochiul liber, alteori poate fi depistata doar de oftalmologul veterinar, prin testul CERF. Cand cumparati un pui de boston terrier e recomandabil sa il intrebati pe crescator daca l-a testat pentru cataracta juvenila.
Ochi cireasa: este vorba despre prolapsul glandei celei de a treia pleoape si se crede ca e o boala genetica. Apare frecvent la varsta de sub un an. Unii veterinari repozitioneaza glanda chirurgical si o pun unde trebuie, la baza cele de a treia pleoape, altii scot cu totul glanda iesita in afara.
Luxatia patelara: cunoscuta si sub numele de „genunchi alunecosi”, e o problema frecventa in randul patrupezilor de talie mica. Apare atunci cand patela, care are trei parti – femurul (osul coapsei), patela (capul genunchiului), si tibia (gamba) nu sunt aliniate corespunzator. Provoaca schiopatarea piciorului sau un mers anormal. Afectiunea e din nastere, desi alinierea defectuoasa sau luxatia poate sa apara mult mai tarziu. Frecarea cauzata de luxatia de patela poate duce la artrita, o boala degenerativa a incheieturilor. Exista patru grade de luxatie patelara. Gradul I este o luxatie accidentala, care provoaca schiopatarea temporara, si ajunge la gradul IV, in care deformarea tibiei este grava, iar patela nu poate fi pusa la loc manual si catelul va parea cracanat. Luxatia patelara severa poate necesita interventie chirurgicala.
Murmur cardiac: este un zgomot slab sau puternic, aspru, regurgitant, in special in zona valvei mitrale, unde o malformatie provoaca reintoarcerea sangelui in atriul stang. Din aceasta cauza, inima nu pompeaza cum trebuie sange in organism. Tratamentul include, de regula, o dieta cu un continut scazut de sare, exercitii fizice limitate, diuretice si medicamente.
Surditate: e o boala frecventa la cainele boston terrier si poate afecta o ureche sau pe ambele. Inainte de a-i da noilor stapani, crescatorii trebuie sa faca puilor testul BAER pentru a vedea cum stau cu auzul. Retineti ca boston terrierii care sunt albi pe mai mult de o treime din cap/corp au o mai mare predispozitie de a face caini surzi.
Tumori cerebrale.
Alergii: aceasta rasa poate suferi de o varietate de alergii, de la alergiile de contact la cele alimentare. Daca observati ca isi linge labutele sau se freaca mult pe fata, ar putea fi vorba de o alergie. Veterinarul este cel care pune diagnosticul.
Megaesofag: este un defect al structurii esofagului, care provoaca regurgitarea mancarii nedigerate. Regurgitarea e diferita de vomitat, intrucat nu e niciun semn ca se va produce, in timp ce la voma se sesizeaza un efort vizibil.
Stranutul invers: poate sa apara in orice moment al vietii cainelui boston terrier. De regula, se produce cand cainele este agitat, infuleca mancarea prea repede sau e afectat de polenul din aer. Secretiile nazale ajung pe palatul moale al cavitatii bucale, provocand inchiderea lui pe trahee. Cainele scoate un suierat si se panicheaza. Linistiti-l vorbindu-i calm, pentru a se relaxa si pentru a scurta episodul. Unii spun ca, daca il strangeti de ambele nari sau daca ii tineti palma pe nas si e fortat sa respire pe gura, stranutul invers dispare mai repede. Puteti incerca si batandu-l usor pe gat.
Ingrijire
Boston Terrier e un catel vioi, dar nu are nevoie de exercitii fizice in exces. E destul de putin activ in casa si e recomandabil celor ce locuiesc in apartament sau nu au curte. Ii place sa iasa cu stapanul la plimbare ori sa se joace in curte, dar e in mod clar un caine de interior si nu trebuie tinut afara. Nu uitati ca aceasta rasa nu suporta bine nici frigul, nici caldura. Cateii din aceasta specie sunt sensibili la tonul vocii, iar pedepsele ii pot face sa se inchida in ei. Dresajul trebuie sa fie pe ton scazut si motivational. Folositi tehnici pozitive, cum ar fi recompensele alimentare, laudele si joaca.
Alimentatia
Cantitatea zilnica recomandata : 0,5 pana la 1,5 cupe de hrana uscata de buna calitate, impartite in doua mese.
Atentie – Cat mananca un catel adult depinde de dimensiuni, varsta, constitutie, metabolism si nivel de activitate fizica. La fel ca in cazul oamenilor, patrupezii sunt diferiti si nu au nevoie de aceeasi cantitate de mancare. E de la sine inteles ca un catel foarte activ va avea nevoie de mai multa mancare decat un catel de canapea.
Vrei sa alegi o hrana de calitate pentru cainele tau? CLICK AICI !
De asemenea, calitatea hranei pe care o cumparati e importanta. Cu cat e de calitate mai buna, cu atat va fi mai hranitoare si nu va trebui sa-i umpleti mereu castronul. Boston terrier e un catel lacom, asa ca supravegheati-i greutatea pentru a fi siguri ca nu ajunge supraponderal. Au, de asemenea, tendinta sa flatuleze mult, in functie de ce mananca. Dati catelului mancare de buna calitate pentru a reduce acest risc.
Culoarea parului si toaletarea
Boston terrier e, indiferent e sezon, pe lista celor mai bine imbracati caini. Asta pentru ca are o blana moale, fina, ce poate fi in urmatoarele culori: negru, negru rosiatic (pare neagra, dar in lumina soarelui are nuante rosiatice), tigrata, botul alb, pata alba in forma de flacara pe fata, alb pe piept, de aceea da senzatia ca e imbracat in smoching. Acesti catei nu au niciodata o singura culoare, cum ar fi negru, gri, maro inchis sau alb. Aveti grija ca unii crescatori ar putea sa incerce sa va vanda un astfel de caine si sa sustina ca e un exemplar rar. Daca nu respecta culorile standardului, crescatorul e de mana a doua.
Sunt usor de toaletat. Periati cainele zilnic, cu o perie cu peri tari si spalati-l cu sampon uscat, pudra si o carpa umeda sau, daca e cazul, faceti-i baie. Pentru ca au ochii asa mari si proeminenti, spalati cainele pe fata zilnic si controlati ochii sa nu aiba semne de roseata sau iritatii. Aceasta rasa lasa par, insa prin periaj puteti tine sub control acest lucru. Cainele boston terrier trebuie spalat pe dinti de cel putin doua sau trei ori pe saptamana pentru a inlatura acumularea de tartru si de bacterii.
Ideal ar fi periajul zilnic al dintilor, daca vreti sa preveniti bolile gingivale si respiratia urat mirositoare. Taiati unghiile o data sau de doua ori pe luna, daca nu se tocesc natural, ca sa evitati durerea pricinuita de ruperea lor. Daca auziti unghiile pe podea, inseamna ca sunt prea lungi. Unghiile sunt vascularizate si daca le taiati prea in carne pot sangera, iar data viitoare catelul nu mai vrea sa coopereze, cand vede ca veniti cu foarfeca. Deci daca nu aveti experienta in taierea unghiillor, cereti sfatul unui groomer sau veterinarului.
Urechile trebuie controlate saptamanal, sa nu aiba zone inrosite sau sa miroasa urat, acestea fiind semne de infectie. Cand verificati urechile, stergeti-le cu un tampon de vata umezit intr-o solutie usoara de curatare a urechilor, cu pH echilibrat. Nu introduceti nimic in canalul auricular; curatati doar partea externa a urechii. Obisnuiti catelul de mic cu periajul si examinarea. Atingeti labutele frecvent – cainii sunt sensibil la picioare – si examinati interiorul gurii.
Toaleta trebuie sa fie o experienta pozitiva, cu laude si recompense si astfel, cand creste, nu va fi greu sa il duceti la veterinar. In timpul toaletei, vedeti sa nu aiba zone dureroase, eruptii sau semne de infectie, cum ar fi roseata, sensibilitate sau inflamatii ale pielii, in nas, gura, ochi si la picioare. Ochii trebuie sa fie limpezi, fara roseala sau secretii. Daca il examinati saptamanal, cu atentie, veti putea depista din timp eventuale probleme de sanatate.
Relatiile cu copiii si cu alte animale de casa
Catelul boston terrier iubeste copiii si e un foarte bun partener de joaca. E destul de mic sa nu-i rastoarne, dar suficient de mare ca sa nu fie ranit in joaca. In general, se intelege bine cu alti patrupezi si cu pisicile, mai ales daca au socializat de timpuriu.