
Rezumat:
Stramosii cainelui Bloodhound au fost creati in Franta medievala pentru urmarirea caprioarelor si a mistretilor. In zilele noastre, e un caine activ si inteligent, cu un miros foarte dezvoltat.
De aceea, are un rol special in actiunile oamenilor legii si ale echipelor de cautare si salvare. Fanii il iubesc pentru firea placuta si infatisarea speciala.
Caracteristicile rasei
Statistici despre rasa





Poze cu caini Bloodhound
Surse poze: pixabay.com, freeimages.com, dogsnsw.org.au, nedhardy.com, wikipedia.org
Cand ne gandim la Bloodhound, ne vin in minte diverse imagini, de la expertii care latra cand gasesc persoane disparute, ca in filmul Cool Hand Luke, pana la un copoi lenes, care la sta la soare pe veranda unei case linistite din sud.
Cautarea si gasirea persoanelor disparute este imaginea mai apropiata de realitate, dar cumva prezinta un fals portret al acestei rase. Cainii sunt intr-adevar experti in a lua urma, dar multi nu inteleg ca, odata ce gaseste ceea ce cauta, e posibil sa linga acea persoana pana moare, dar nu va ataca niciodata.
Acest copoi zbarcit este bland si dragastos, dar nicidecum lenes. Poate merge dupa miros kilometri intregi, dar poate si sa doarma pe terasa insorita. Daca va luati un exemplar din aceasta rasa, va luati si angajamentul de a face plimbari lungi, zi de zi.
Bloodhound apartine unui grup de caini care vaneaza impreuna, dupa miros, cunoscuti sub numele de Sagace, care vine din latina si are aceeasi radacina cu “sagace”, care inseamna perspicace, ager. Sunt cuvinte care descriu foarte bine mirosul puternic pe care il are aceasta rasa.
La inceput erau folositi in Europa medievala pentru a lua urma mistretilor si caprioarelor. In zilele noastre, cainii Bloodhound sunt de mare ajutor in actiunile politiei si ale organizatiilor de salvare pentru cautarea disparutilor. Sunt atat de priceputi, incat “marturia” lor este admisa in instanta. Poate fi si caine de familie, dar are nevoie de ingrijire speciala. Nu toata lumea poate trai alaturi de un caine mare, care saliveaza mult, miroase puternic a ogar, nu face altceva decat sa-si foloseasca nasul, distruge cand e pui, are energie si rezistenta fara limite si este intruchiparea incapatanarii. Daca puteti suporta toate acestea, veti avea un caine bun, sensibil, intelegator cu copiii si cu alte animale. Cu stapani potriviti, e un caine de mare caracter, care aduce multa veselie.
Important
- E o rasa foarte activa, nu e cainele lenes, pe care poate il stiti din The Beverly Hillbillies. Bloodhound sunt caini utilitari si au nevoie zilnica de plimbari lungi si alergare.
- Nu sunt potriviti pentru viata de apartament . Cele mai indicate sunt casele avand curti mari si imprejmuite.
- Sunt caini de haita, care iubesc compania altor caini. In lipsa lor, se multumesc si cu o pisica.
- Lasa par si are bale in exces. Trebuie sa aveti la indemana, in toate camerele, servetele umede pentru bebelusi si prosoape de maini. Trebuie periati saptamanal sau, daca e cazul, chiar mai des.
- Iubesc copiii si sunt foarte toleranti cu cei mici. Invatati-i pe copii cum sa se poarte cu cainele si supravegheati-i cand se joaca. Este o rasa prea mare pentru copiii foarte mici. Daca dau o data din coada, ii pot darama pe micuti.
- E obligatoriu sa aveti o curte cu gard. E absolut necesar. Daca simt un miros interesant, vor merge dupa el, cu capul in jos, nasul in pamant, ochii acoperiti de frumoasele lor urechi si nu mai tin cont de trafic sau de alte pericole.
- Din aceleasi motive, cand il scoateti la plimbare, trebuie sa-l tineti in lesa.
- Cunoscuti pentru incapatanarea lor, ei trebuie sa aiba stapani fermi, iubitori si consecventi. Daca simte ca nu e tratat corespunzator, Bloodhound-ul se bosumfla si se ascunde.
- Dresajul da rezultate bune daca folositi metode pozitive de consolidare a cunostintelor.
- Sunt predispusi la infectii recurente ale urechilor. Verificati urechile periodic si curatati-le mereu.
- Cainii mesteca si inghit cele mai neasteptate chestii, de la pietre si plante, la baterii si telecomenzi TV.
- Cand nu se iau dupa vreo urma, ei prefera sa stea in casa, cu familia.
Pentru a avea un caine sanatos, nu cumparati niciodata de la crescatori fara scrupule, de la „fabrici de catelusi” sau de la magazinul de animale de companie. Cautati un crescator cunoscut, care isi testeaza cainii de reproducere pentru a se asigura ca nu sufera de boli genetice, care pot fi transmise puilor si pentru a se asigura ca au un temperament normal.
Istoricul rasei
Cainii care vaneaza dupa miros exista de milenii. Inca din secolul I, d.Hr, exista informatii despre caini care „descopera urma animalului si merg dupa ea”. In Europa medievala a inceput dezvoltarea cainilor de miros, asa cum ii stim astazi, sub denumirea de Bloodhound. Rasa a fost mentionata pentru prima oara sub acest nume intr-o poezie scrisa de Sir Humphrey de Bohun, conte de Hereford, cu titlul nobiliar de William de Palerne (1350). Poezia descrie un caine numit Bloodhound, ca fiind un vanator atent, care e pe urmele a doi indragostiti deghizati in ursi. Din aceasta poezie deducem ca Bloodhound era un cuvant cunoscut in limba engleza. Numele vine de la statutul cainilor de rasa aristocrata, tinuti de nobilime si inalte fete bisericesti; cu alte cuvinte, e vorba de un ogar cu sange nobil.
Initial, ogarii de miros erau cunoscuti sub numele de St. Hubert, crescuti de calugarii de la abatia cu acelasi nume. Ei sunt stramosii rasei Bloodhound de astazi. Francois Hubert (656-727) a fost un vanator pasionat, care a crescut caini capabili sa ia orice urma, inclusiv veche. Si-a urmat pasiunea si cand s-a retras la manastire, dupa decesul sotiei sale. Dupa moartea sa, a fost canonizat si a devenit sfant, patron al vanatorilor. In Franta, inca mai sunt oameni care, cand se refera la cainii Bloodhound, ii numesc ogarii St. Hubert. La cateva secole dupa moartea lui Hubert, a crescut mult numarul ogarilor creati de el. Wilhelm Cuceritorul i-a dus in Anglia, la invazia din 1066. Erau deosebit de apreciati de capetele incoronate si de nobilime. Regina Elisabeta I, care iubea mult vanatoarea, avea multi ogari St. Hubert, iar Shakespeare a scris despre un astfel de caine in piesa „Visul unei nopti de vara”.
Dar la o mie de ani de la aparitia lor, acesti caini au avut de suferit in timpul Revolutiei Franceze. Aristocratii au fost alungati si au fugit, au lasat castele in paragina si nu s-au mai organizat mari vanatori. Din fericire, in Anglia era o rasa pretuita nu doar pentru talentul vanatoresc, dar si pentru capacitatea de a da de urma raufacatorilor. In 1805 au aparut primele relatari scrise despre succesul cainilor Bloodhound in urmarirea hotilor si braconierilor, dar inca din sec. al 16-lea circulau povestioare despre acesti caini priceputi la a prinde hoti. Perioada victoriana le-a adus multe beneficii: s-au inmultit spectacolele de caini, cainii au primit statutul de animale de companie, iar societatea iubea din ce in ce mai mult tot ce era exotic sau iesit din comun.
Au beneficiat si de patronajul Reginei Victoria, mare iubitoare de caini, care in 1869 si-a inscris unul dintre cainii Bloodhound la un concurs canin. Rasa Bloodhound moderna s-a dezvoltat in Anglia, dar in perioada coloniala a ajuns si in America. Benjamin Franklin si-a exprimat, intr-o scrisoare, interesul de a achizitiona cativa Bloodhound, pentru a-i prinde pe indienii care veneau sa jefuiasca.
Reputatia rasei a avut de suferit in timpul razboiului civil, dupa ce au fost descrisi ca fiind bestii feroce in romanul antisclavie Coliba Unchiului Tom, scris de Harriet Beecher Stowe. Interesul in aceasta rasa a scazut pana in 1888, cand 3 caini Bloodhound englezi au participat la concursul canin Westminster. Americanii bogati au inceput din nou sa-i creasca si au obtinut caini excelenti.
In zilele noastre, Bloodhound lucreaza in special cu politia, in activitati de gasire a disparutilor si pentru misiuni de cautare si salvare. Sunt o rasa neobisnuita si se plaseaza pe locul 45 intre cele 155 de rase si varietati inregistrate de Clubul Canin American.
Personalitate
Demnul Bloodhound este un paradox. Docil si totusi incapatanat, ferm, dar necertaret, dragastos, dar timid cu necunoscutii. In privinta dresajului, e sensibil la blandete sau corectii, dar insista sa faca ce si cum vrea el.
Poate mirosi cea mai slaba urma, dar ca paznic e nepotrivit, fiindca iubeste oamenii. Unii pot fi galagiosi, latrand asurzitor, cand sunt agitati. Altii sunt draguti si tacuti. Temperamentul e influentat de un numar de factori, inclusiv ereditari, de dresaj si socializare. Catelusii cu temperament frumos sunt curiosi si jucausi, dornici sa stea langa oameni si sa fie tinuti in brate. Alegeti un catelus ponderat, nu pe acela care isi bate fratiorii sau pe acela care sta ascuns intr-un colt. Intotdeauna trebuie sa-I cunoasteti pe cel putin unul din parinti – de regula mama e cea disponibila – pentru a fi siguri ca au un temperament cu care va impacati bine. E util, de asemenea, sa-i cunoasteti fratii sau alte rude ale parintilor, pentru a va face o idee despre cum va fi catelusul cand creste.
Ca orice alt caine, Bloodhound are nevoie de socializare de mic – contactul cu diversi oameni, cu diverse peisaje, sunete si experiente. Socializarea ajuta ca, mai tarziu, cainele tau sa fie bine crescut, sociabil, prietenos. Ar fi un excelent start daca il inscrieti la gradinita de catelusi. De asemenea, isi va rafina aptitudinile sociale daca aveti oaspeti in mod frecvent, daca il duceti in parcuri aglomerate, in magazine care permit accesul cainilor, la plimbare, pentru a cunoaste vecinii.
Sanatate
Cainele e in general sanatos, dar ca orice rasa, e predispus la o serie de afectiuni. Nu toti vor suferi, neaparat, de una sau mai multe din bolile de mai jos, dar e important sa aveti toate informatiile, daca va ganditi sa va luati un exemplar din aceasta rasa. Daca luati un pui, cautati un crescator bun, care sa va arate certificatele de sanatate ale ambilor parinti. Certificatele de sanatate dovedesc ca puiul a fost consultat si nu are probleme.
Displazia de sold: este o afectiune ereditara, in care osul soldul nu e bine fixat pe incheietura soldului. La unii caini se manifesta cu durere si schiopatare la unul sau la ambele picioare din spate, dar e posibil sa nu se observe nimic, desi cainele are displazie de sold. Pe masura ce imbatraneste, poate sa apara artrita. Cainii cu displazie de sold nu trebuie crescuti pentru reproducere. Daca va cumparati un pui, cereti de la crescator un certificat care sa ateste ca parintii nu au displazie de sold. Boala e ereditara, dar poate fi accentuata de factori de mediu, cum ar fi cresterea rapida din cauza unei alimentatii hiper calorice sau accidentari la sarituri sau cazaturi pe podele alunecoase.
Displazia de umar: este o boala ereditara, frecventa in randul cainilor de talie mare. Se crede ca e cauzata de ritmul diferit de crestere al celor trei oase care formeaza umarul, ceea ce duce la slabiciunea incheieturii. Cainele poate avea dureri si poate schiopata. Veterinarul va poate recomanda interventia chirurgicala pentru a corecta problema, supravegherea greutatii cainelui sau medicamente antiinflamatoare pentru a tine durerea sub control.
Hipotiroidismul: este cauzat de o deficienta a hormonului tiroidian, iar simptomele pot include infertilitate, obezitate, gandire inceata si lipsa de energie. Blana poate deveni aspra si friabila, ceea ce duce la caderea parului, in timp ce pielea se ingroasa si se inchide la culoare. Hipotiroidismul poate fi tinut sub control cu o pastila zilnica de suplinire tiroidiana. Medicatia trebuie administrata toata viata.
Ectropion: reprezinta intinderea sau caderea pleoapei, lasand ochiul expus iritatiilor si infectiei. Daca e o forma severa, se corecteaza chirurgical. Acest defect, vizibil cam pe la varsta de 6 luni, face ca pleoapa sa se intoarca inauntru, iritand sau ranind globul ocular. Poate fi afectat unul din ochi sau ambii. Daca Bloodhound-ul vostru are entropion, veti observa ca se freaca la ochi. Daca e cazul, se poate interveni chirurgical, cand acesta ajunge la maturitate.
Epilepsie: Crizele provocate de aceasta boala, care poate fi ereditara, dobandita sau declansata din cauze necunoscute, pot fi tinute sub control cu medicamente. Boala este incurabila. Daca e tratat, cainele poate trai mult si bine.
Dilatatia gastrica-ocluzia intestinala (balonare): denumita popular balonare, este o afectiune care pune viata in pericol si afecteaza cainii mari, cu pieptul adanc, mai ales daca li se da o singura masa pe zi, cu multa mancare, si daca mananca repede si beau multa apa dupa masa, iar apoi fac miscare in ritm alert. Balonarea apare cand stomacul este umflat de gaze sau aer si apoi se torsioneaza. Cainele nu poate eructa sau vomita pentru a scoate excesul de aer din stomac, iar circulatia normala a sangelui spre inima este ingreunata. Tensiunea arteriala scade accentuat, iar animalul intra in stare de soc. Daca nu se intervine medical imediat, cainele poate muri. E vorba de balonare daca are abdomenul umflat, saliveaza excesiv si eructeaza fara sa vomite. In plus, e posibil sa fie agitat, trist, letargic, slabit, iar inima sa-i bata repede. Daca observati aceste manifestari, cainele trebuie dus imediat la veterinar.
Dermatita pliurilor cutate: acesta infectie a pielii e cauzata de frecare sau de umezeala stransa in pliurile pielii. Simptomele sunt roseala, rani, miros, de regula pe coada, fata, buze, in zona vulvara si pe orice pliu de corp. Tratamentul variaza in functie de zona afectata. Poate include indepartarea chirurgicala a pliurilor sau amputarea cozii in cazul in care dermatita apare pe coada. De asemenea, in respectivele zone, se poate aplica unguent special si se pot administra antibiotice. Cel mai bun tratament este ingrijirea parului si pliurilor, pentru a evita aparitia bolii.
Ingrijire
Cainele Bloodhound e si de interior si de exterior si interactioneaza mult cu stapanii. Cel mai bine stau in case care au curti mari, cu gard. Multi sunt maestri ai evadarii, de aceea gardul trebuie sa aiba minimum 1,80 metri inaltime. Gardurile electronice subterane nu il impiedica sa fuga. Dorinta lui de a merge dupa un miros e mult mai puternica decat teama de un soc de scurta durata. Cineva spunea odata ca stapanii unui caine Bloodhound au o mana mai lunga decat cealalta. Asta pentru ca aceasta rasa trage puternic; datorita mirosului dezvoltat, cainele isi trage stapanul, daca simte ceva deosebit. Cainele vostru poate invata sa mearga frumos, in lesa, iar cand e in afara curtii trebuie neaparat tinut in lesa, ca sa nu zboare dupa vreun miros interesant. Au nevoie de plimbari zilnice lungi, pot merge kilometri intregi. Daca locuiti la tara sau va plac drumetiile, aceasta rasa vi se potriveste. Pot fi parteneri grozavi de jogging. Daca doriti, va puteti antrena cainele pentru activitati de gasire si salvare sau luare a urmei.
Ca la toate rasele, puiul de Bloodhound trebuie sa faca miscare in doze limitate pana ajunge la maturitate fizica. Regula de aur este de 5 minute in plus, la fiecare luna implinita. Asadar, un pui de 3 luni trebuie sa faca exercitii fizice doar 15 minute pe zi, un pui de 4 luni, 20 de minute si asa mai departe. Invatati sa recunoasteti semnele de oboseala ale cainelui vostru. Puii sunt bagaciosi, curiosi, vor sa vada totul. Se recomanda dresajul in cusca. Nu doar ca ii fereste de probleme, iar bunurile voastre scapa intregi, dar e si o metoda excelenta de antrenament acasa. Aceasta rasa poate fi usor dresata acasa, dar cusca il va ajuta sa-si controleze vezica si intestinul.
Cand e adult, el are exact inaltimea potrivita ca sa ajunga la blatul din bucatarie, asa ca e bine sa tineti mancarea intr-un loc inaccesibil. O miscare din coada lui lunga si conica poate matura tot ce e pe masuta de cafea. Clar ca obiectele casabile trebuie tinute in alta parte. Indiferent de varsta, e un mare rontaitor si va roade orice miroase bine sau arata interesant. Cu rabdare, aratati-i cainelui vostru ce poate sa roada si ce nu. Va poate roade mobilierul de gradina, dar daca ii dati jucarii de ros din belsug si daca face miscare suficienta, e posibil sa-i scada apetitul de a mai roade ce nu trebuie. Cand vine vorba de dresaj, cainii din aceasta rasa sunt foarte inteligenti, dar independenti si asteapta ceva la schimb. Fiti consecventi in ceea ce-i permiteti si ce nu, altfel Bloodhound-ul vostru va pune mereu la incercare. Fiti rabdatori si folositi tehnici pozitive de consolidare a cunostintelor, cum ar fi laudele si recompensele alimentare. Sedintele de dresaj trebuie sa fie scurte, in jur de 15 minute si terminati-le cand cainele a facut ceva bine si il puteti lauda. Aplicati corectii ferme, dar blande, niciodata pedepse fizice sau verbale dure. Tineti minte urmatorul sfat: nu spuneti niciodata unui Bloodhound ce sa faca, invitati-l sa faca.
Alimentatia
Cantitatea zilnica recomandata: 4 pana la 8 cupe de hrana uscata de buna calitate, impartite in doua mese.
Atentie – Cat mananca un exemplar adult depinde de dimensiuni, varsta, constitutie, metabolism si nivel de activitate fizica. La fel ca in cazul oamenilor, cainii sunt diferiti si nu au nevoie de aceeasi cantitate de mancare. E de la sine inteles ca un caine foarte activ va avea nevoie de mai multa mancare decat unul de canapea. De asemenea, calitatea hranei pe care o cumparati e importanta. Cu cat e de calitate mai buna, cu atat va fi mai hranitoare si nu va trebui sa-i umpleti mereu castronul.
Mentineti cainele in forma, dati-i sa manance cu masura, de doua ori pe zi, nu-i lasati hrana la dispozitie tot timpul. Ca sa vedeti daca e supraponderal, faceti testul ochiometric si testul cu mainile. Mai intai, priviti-l de sus. Ar trebui sa-i vedeti talia. Apoi, puneti-va mainile pe spatele lui, cu degetele mari de-a lungul coloanei vertebrale, cu degetele desfacute in jos. Ar trebui ca, fara sa apasati prea tare, sa-i simtiti coastele, desi nu i le vedeti. Daca nu le simtiti, dati-i mai putina mancare si puneti-l sa faca miscare mai multa.
Cainii Bloodhound manca dezordonat, asa ca ar fi bine sa prindeti urechile intr-un mot, inainte de a-i da sa manance. Alegeti vase de apa cu diametrul mic, pentru ca altfel ii intra urechile in bol.
Rasa Bloodhound e predispusa la balonare. Printre factorii care contribuie la balonare sunt ingerarea unei mari cantitati de mancare si de apa in timp scurt, miscare intensa inainte sau imediat dupa masa, mancatul din castroane inalte si stresul. Cand ii dati sa manance, tineti cont de toti acesti factori.
Culoarea parului si toaletarea
Blana e rasfirata si subtire, la atingere. In jurul gatului si capului, atarna in pliuri adanci. Cand are capul aplecat in fata, pielea cade liber in cute si pliuri, mai ales pe frunte si in lateralele fetei. Aceste incretituri, impreuna cu pielea in falduri de sub gat (numita si salba) si urechile lungi si balanganite, directioneaza mirosul de la pamant pana la nas si il pastreaza acolo. Culorile rasei Bloodhound sunt negru si bronz, maro inchis si bronz si rosu. Culorile mai inchise sunt uneori intrepatrunse cu par mai deschis la culoare sau cu o combinatie de alb, gri, maro si negru, ori presarate cu alb. E posibil sa aiba putin alb pe piept, pe picioare, in varful cozii. Periati cainele saptamanal sau mai des, daca vreti, cu o manusa de cauciuc speciala. Lasa par in anumite perioade, iar atunci se poate folosi pieptenele cu lama de ras (shedding blade) pentru a inlatura parul in exces. Aveti grija ca pielea lui e subtire, actionati bland. Curatati-i pliurile zilnic, pentru a preveni infectiile bacteriene. Stergeti-le cu o tesatura umeda si apoi uscati-le bine. Procedati la fel, dupa fiecare masa, cu partea care atarna la buza de sus.
Urechile rasei Bloodhound par niste magneti care atrag mizeria si bacteriile. De aceea, Bloodhound e predispus la infectie. Curatati urechile saptamanal cu o solutie recomandata de veterinar. Ridicati urechea ca sa puteti vedea canalul auricular. Introduceti o cantitate mare de substanta de curatare, lasati urechea in jos si masati usor, ca sa se raspandeasca lichidul in ureche. Veti auzi un zgomot ca de apa, iar cainele va scoate sunete de placere. Luati apoi un tampon de vata si stergeti mizeria cu miscari spre exteriorul canalului auricular. (Nu intrati mai mult de cativa centimetri.) Lasati-l sa-si scuture capul si stergeti din nou cu un tampon uscat. De cate ori isi scutura capul, mai scoate din mizeria din adancul canalului urechii. Stergeti pana ce tamponul iese curat. Nu umblati prin ureche cu tamponul, puteti rani cainele. Daca in ciuda eforturilor voastre, va face infectie la ureche, duceti-l la veterinar pentru a stabili cauza infectiei. Veterinarul ii poate prescrie un antibiotic. Atentia maxima care trebuie acordata urechilor ii descurajeaza pe multi potentiali stapani. Tineti cont si voi de acest lucru.
Daca nu aveti timp sa il ingrijiti asa cum trebuie, inclusiv timp pentru urechi, atunci aceasta rasa nu e pentru voi. De asemenea, cainele Bloodhound are nevoie de ingrijire dentara si a unghiilor. Spalati cainele pe dinti de cel putin doua-trei ori pe saptamana pentru a indeparta tartrul si placa bacteriana. Cel mai bine ar fi zilnic, pentru a evita bolile gingivale si respiratia urat mirositoare. Taiati unghiile o data sau de doua ori pe luna, daca nu se tocesc natural, pentru a preveni ruperea lor, care e dureroasa si poate provoca si alte probleme. Daca auziti unghiile pe podea, inseamna ca sunt prea lungi. Unghiile cainilor sunt vascularizate si pot sangera, daca le taiati prea scurt. Iar data viitoare cand veniti cu unghiera, el nu va mai fi cooperant. Daca nu aveti experienta in taierea unghiilor, cereti sfatul unui veterinar sau al unui groomer. Obisnuiti-l de mic cu periajul si consultul.
Relatiile cu copiii si cu alte animale de casa
Cainii Bloodhound iubesc copiii. Dar fiind caini mari si activi fizic, pot darama un copil mic, fie si numai daca isi flutura coada. Invatati-i pe cei mici cum sa se poarte si cum sa atinga cainii si supravegheati mereu interactiunea dintre caini si copiii mici, pentru a evita muscaturi , trageri de urechi sau de coada, de ambele parti. Invatati-i pe copii cum sa se poarte cu cainii si supravegheati in permanenta interactiunea dintre caini si copii, pentru a preveni muscaturi, trageri de urechi sau de coada, de ambele parti. Explicati-i copilului ca trebuie sa lase cainele in pace cand mananca sau cand doarme si ca nu trebuie sa-i ia niciodata mancarea din fata. Niciun caine nu trebuie lasat nesupravegheat in prezenta unui copil.
In general, cainii din rasa bloodhound sunt foarte prietenosi cu alti caini, dar uneori sunt artagosi cu cainii mici. De regula, se inteleg bine cu pisicile, desi pisicii voastre s-ar putea sa nu-i placa sa fie umpluta de bale.