Rezumat:
Creata in Belgia la sfarsitul secolului al 19-lea, rasa Belgian Tervuren este de multe ori considerata cea mai eleganta dintre cele 4 rase de ciobanesti belgieni. E un caine inteligent si atletic si poate face, cu usurinta, diverse activitati, inclusiv pe cea initiala – de paznic la cirezile de animale. Daca aveti posibilitatea sa-i asigurati miscare din plin, dresaj si atentie, ar putea fi cainele ideal pentru voi.
Cele patru rase de ciobanesti belgieni sunt similare, dar fiecare are o infatisare distincta. Belgian Tervuren este un caine frumos, de talie medie, cu o blana lunga, de culoare maro-roscat pana la mahon, pe care e suprapus un strat negru si de aceea cainele are o infatisare speciala. Caini au corpul atletic si o energie ce pare infinita. Cainele este incantator, se face remarcat prin inteligenta, eleganta, vioiciune si simt al umorului. Are o atitudine ferma in fata strainilor si e sigur pe forta sa de a proteja familia si casa. Cu propria lui familie, e afectuos, dar are nevoie de atentie.
Caracteristicile rasei
Statistici despre rasa
Poze cu caini Belgian Tervuren
Surse poze: akc.org, dogtime.com, pixabay.com, animalsadda.com
Cainelui ii plac activitatile impreuna cu stapanii. Poate face o multime de lucruri. Belgian Tervuren nu mai e doar un caine de paza pentru animale. Lucreaza cu politistii, e caine utilitar si caine de terapie. De asemenea, participa la multe sporturi canine, de la paza animalelor, la concursuri de agilitate, obedienta, trasul saniilor si urmarirea dupa miros. Standardul rasei – descrierea infatisarii si comportamentului – mentioneaza ca Belgian Tervuren este, de regula, intr-o miscare continua, daca nu primeste comenzi. Tineti cont de acest lucru, daca va ganditi sa va luati un astfel de caine.
Nu este o rasa recomandabila pentru cei care nu au experienta cu cainii. Temperamentul si nivelul de activitate pot fi extrem de obositoare pentru cineva care nu a mai avut caine utilitar. Sunt setati genetic sa urmareasca toata ziua turma de oi. Instinctul nu dispare, chiar daca stau in casa. Acest caine are nevoie de o ora plina de exercitii fizice si de suficienta stimulare mentala ca sa nu se plictiseasca. Daca e lasat fara activitate, isi face singur de lucru, de regula ceva ce nu o sa va placa si care costa mult sa fie reparat.
De asemenea, poate sa dezvolte anxietate de separare. Belgian Tervuren este istet si poate fi dresat bine, dar are o fire independenta. Pentru a-l dresa, trebuie sa-i castigati respectul si increderea, dar fara sa recurgeti la ton aspru, intimidare sau forta fizica. Desi e sigur pe el si puternic, acest caine e sensibil si daca ii aplicati corectii dure poate ramane traumatizat, uneori ireversibil. Cele mai bune rezultate se obtin cu o combinatie de reguli ferme, corecte, constante si recompense.
Belgian Tervuren e atasat de familie, inclusiv de copii, dar ii place sa stea cu adultii mai mult. Se intelege bine cu alti caini sau cu pisici, daca au crescut impreuna. In schimb, se cearta cu animalele straine care vin pe teritoriul lor. Le place sa vaneze – deh, instinctul lor de paznici la oi – deci pisicile care stau linistite nu au probleme, dar cele care alearga au. Dorinta de a vana ii face agitati daca trece vreun jogger sau vreo masina, asa ca trebuie tinuti intr-o curte cu gard, pentru binele altora, dar si pentru binele lor.
Aceasta rasa combina frumusetea si gratia unui caine de concurs, dragostea, loialitatea si temperamentul unui caine de companie si energia, conditia fizica si inteligenta unui paznic la stana si astfel avem in fata un caine care chiar stie sa faca de toate. Daca sunteti o persoana foarte activa, aveti experienta cu cainii si doriti un partener canin la jogging, in drumetii, sporturi canine sau alte activitati, acest caine e o optiune de luat in calcul.
Important de stiut
- Timiditatea poate fi o problema a acestei rase. Alegeti un pui cumpatat, nu pe cel care isi bate fratiorii, dar nici pe cel care sta ascuns intr-un colt.
- Are nevoie de cel putin o ora de miscare pe zi. Daca nu fac miscare si daca nu sunt stimulati mental, prin dresaj sau prin joaca, isi vor face singuri de lucru si riscati sa va coste multe reparatiile.
- Este o rasa care lasa par tot anul si de aceea trebuie sa-l periati saptamanal 15-20 de minute.
- Se inteleg bine cu alti caini si pisici daca au crescut impreuna, dar au instinctul de a urmari animalele care fug de ei.
- O iau la fuga dupa joggeri, biciclisti si masini. Prin urmare, aveti nevoie de o curte cu gard.
- Sunt caini foarte inteligenti si cu mintea vioaie. Au instincte puternice de paza. Este esential dresajul timpuriu si constant.
- Le plac oamenii si vor sa ia parte la activitatile familiei.
- Iubeste joaca si e sensibil. Sedintele de dresaj trebuie sa fie amuzante, constante si sa se desfasoare intr-o atmosfera pozitiva.
- Datorita inteligentei, energiei si altor trasaturi, rasa Belgian Tervuren nu se recomanda persoanelor care nu au experienta cu cainii.
- Pentru a avea un caine sanatos, nu cumparati niciodata pui de la crescatori de mana a doua, de la cei care au fabrici de catelusi sau de la magazinul de animale de companie. Cautati un crescator reputat, care face teste pentru a se asigura ca rasele lui nu au boli genetice care ar putea fi transmise la pui si ca sunt sanatosi din punct de vedere temperamental.
Istoria rasei
Belgian Tervuren este una dintre cele patru varietati de ciobanesti create in Belgia la sfarsitul anilor 1800. Cele patru varietati sunt Malinois (culoare mahon-roscat, blana scurta, masca neagra) Tervuren (culoare mahon-roscat, blana lunga, masca neagra) Laeken (culoare mahon-roscat, blana aspra) si Groenendael (blana neagra, lunga).
Clubul canin american le recunoaste pe toate, cu exceptia Laeken, ca fiind rase distincte, in timp ce Clubul canin din Marea Britanie le asimileaza pe toate unei singure rase.
Clubul Belgian al Ciobanestilor (Club du Chien de Berger Belge) a fost infiintat in septembrie 1891 pentru a stabili care dintre multele varietati canine erau reprezentative pentru ciobanestii crescuti in Belgia. In noiembrie, acelasi an, crescatorii s-au intalnit intr-o suburbie din Bruxelles pentru a analiza ciobanestii din acea zona.
Dupa multe dezbateri, profesorul de medicina veterinara Adolphe Reul si alti specialisti au ajuns la concluzia ca ciobanestii nativi din acea provincie sunt patratosi, de talie medie, cu urechi triunghiulare ferme si ochi caprui foarte inchis si se deosebesc numai prin culoarea, lungimea si textura parului. Examinari ulterioare ale cainilor din alte provincii belgiene au dus la aceleasi concluzii.
In 1892, profesorul Reul a elaborat primul standard pentru ciobanescul belgian, in care erau recunoscute 3 varietati: caini cu blana lunga, caini cu blana scurta si caini cu blana aspra. In acelasi an, la Cureghem, Belgia, a avut loc primul concurs de frumusete pentru cainii ciobanesc belgian, iar castigatorul a fost un Tervuren, pe nume Duc II. Clubul canin Berger din Belgia a cerut Societatii Regale Saint-Hubert (echivalentul belgian al Clubului Canin American) sa ii acorde statutul de rasa, dar cererea a fost respinsa. In cele din urma, inainte de 1901, ciobanescul belgian, cu cele 4 varietati, a fost recunoscut ca rasa. Crescatorii au decis sa dea fiecarei varietati de ciobanesc belgian un nume propriu. Numele de Tervuren vine de la localitatea belgiana in care statea M. F. Corbeel, care i-a crescut pe Tom si Poes, caini cafeniu-caprioara, care sunt considerati parintii rasei Tervuren. Ciobanestii belgieni erau folositi drept caini de paza si caini de tractare. Au fost primii caini folositi de politia belgiana.
Inainte de cel de al doilea razboi mondial, concursurile internationale de caini de politie erau foarte populare in Europa, iar cainii belgieni au castigat o serie de premii. Dupa ce a izbucnit cel de al doilea razboi mondial, multi ciobanesti belgieni au intrat in armata, unde au indeplinit diverse misiuni: caini mesageri, caini sanitari, caini de tractare a targilor cu raniti si chiar a tunurilor usoare. Cativa Tervureni au ajuns in Statele Unite, dar rasa nu a avut succes si a disparut din America in anii 30. In 1953 au fost importati pentru programele americane de incrucisare.
In 1959, Clubul Canin American i-a declarat rasa distincta de alti ciobanesti belgieni, iar in 1960 a fost infiintat Clubul American al Belgian Tervuren. De-atunci, eleganta acestui caine l-a facut popular in concursuri, iar datorita capacitatii sale de munca a devenit paznic la cirezi. Se afla pe locul 107 intre cele 155 de rase si varietati recunoscute de Clubul Canin American.
Personalitatea cainelui Belgian Tervuren
Un bun Belgian Tervuren are spirit de observatie, e vigilent, fiind un excelent caine de paza. Este un protector de incredere al familiei si al casei si nu ataca fara motiv. E afectuos si prietenos cu persoanele cunoscute, mai ales cu membrii familiei. In acelasi timp, cere timp si atentie. Acestui caine nu-i place sa fie lasat singur; vrea sa participe la activitatile familiei. Are nevoie sa fie stimulat mental, sub forma dresajului si jocului, mai ales cu jucarii puzzle, cum ar fi Buster Cubes si a jocurilor interactive in care trebuie sa aduca ce ii cere stapanul.
Dar temperamentul caracteristic nu apare din senin. E influentat de o serie de factori, inclusiv ereditatea, dresajul si socializarea. Puii cu temperament sanatos sunt curiosi, jucausi, dornici de compania oamenilor. Alegeti un pui echilibrat, nu pe cel care isi bate colegii de culcus, nici pe cel care sta ascuns intr-un colt. Timiditatea excesiva poate fi o problema a acestei rase, asa ca nu alegeti un caine speriat, chiar daca va impresioneaza. Trebuie sa-l cunoasteti pe cel putin unul din parinti – de regula, mama e disponibila – pentru a va asigura ca au un temperament frumos, cu care va impacati bine. E util si sa vedeti frati sau alte rude ale parintilor, pentru a va face o idee despre cum va fi puiul cand creste.
Ca toti cainii, acestia au si ei nevoie de socializare timpurie – sa vada diversi oameni, lucruri, sa perceapa diverse zgomote si sa aiba experiente variate cand e mic. Socializarea ajuta puiul sa creasca echilibrat. Este recomandabila inscrierea intr-o gradinita canina. Pentru a-si rafina aptitudinile sociale, e bine sa aveti oaspeti in mod regulat, sa-l duceti in parcuri aglomerate, in magazine in care accesul cainilor e permis si in plimbari pentru a cunoaste vecinii.
Sanatate
Cainii sunt in general sanatosi, dar ca orice rasa sunt predispusi la o serie de afectiuni. Nu toti cainii din aceasta rasa vor suferi, neaparat, de una sau mai multe din bolile de mai jos, dar e important sa aveti toate informatiile, daca va ganditi sa va luati un Belgian Tervuren.
Daca va cumparati pui, gasiti un crescator bun, care va da certificate de sanatate pentru ambii parinti ai catelusului. Certificatele de sanatate dovedesc faptul ca puiul a fost testat si nu are anumite boli.
Displazia de sold – este o afectiune ereditara in care osul soldul nu e bine fixat pe incheietura soldului. La unii caini se manifesta cu durere si schiopatare la unul sau la ambele picioare din spate, dar e posibil sa nu se observe nimic, desi cainele are displazie de sold. Pe masura ce cainele imbatraneste, poate sa apara artrita. Cainii cu displazie de sold nu trebuie crescuti pentru reproducere. Daca va cumparati un pui, cereti de la crescator un certificat care sa ateste ca parintii nu au displazie de sold. Boala e ereditara, dar poate fi provocata si de factori de mediu, cum ar fi cresterea rapida din cauza unei alimentatii hiper calorice sau accidentari la sarituri sau cazaturi pe podele alunecoase.
Atrofierea retiniana progresiva – este o boala degenerativa de ochi, care in cele din urma duce la orbire, din cauza pierderii fotoreceptorilor din fundul ochiului. Nu este o boala foarte raspandita in randul rasei. E detectabila cu mult inainte de aparitia semnelor de orbire. Din fericire, cainii isi pot folosi celelalte simturi pentru a inlocui vazul, iar un caine orb poate trai fara probleme daca nu mutati prea des locul mobilei din casa. Crescatorii buni isi testeaza anual cainii, la veterinarul oftalmolog si nu reproduc caini cu aceasta boala. Certificatul de oftalmolog pe care vi-l da crescatorul nu trebuie sa fie mai vechi de un an.
Displazia de umar – este o boala ereditara frecventa mai ales la cainii de talie mare. Se crede ca e cauzata de ritmul diferit de crestere al celor trei oase care formeaza umarul cainelui, ceea ce duce la slabiciunea incheieturii. Cainele poate avea dureri si poate schiopata. Veterinarul va poate recomanda interventia chirurgicala sau medicatia pentru a tine durerea sub control.
Epilepsie – unii caini pot suferi de epilepsie, boala care provoca crize usoare sau grave. Epilepsia poate fi ereditara; poate fi provocata de probleme de metabolism, boli infectioase care afecteaza creierul, tumori, otravire sau rani grave la cap. E posibil sa nu aiba cauze cunoscute (se numeste epilepsie idiopatica). In timpul crizelor, cainele poate avea un comportament ciudat, de exemplu alearga agitat, ca si cum l-ar urmari cineva, isi pierde echilibrul sau se ascunde. Crizele sunt infricosatoare, dar pronosticul pe termen lung al cainilor cu epilepsie idiopatica e, in genere, foarte bun. Epilepsia poate fi tinuta sub control cu medicamente, dar este incurabila. Cainele traieste mult si bine daca este tratat corespunzator. Daca are crize, cainele trebuie dus imediat la veterinar pentru a-i pune diagnosticul si pentru tratament.
Ingrijire
Belgian Tervuren e un caine de interior si de exterior. Trebuie sa stea inauntru, cu familia, dar si sa aiba acces la o curte sau un perimetru imprejmuit, ca sa nu poata fugi dupa biciclisti, joggeri si masini. Daca e posibil, pe langa plimbarile lungi sau sesiunile de jogging, faceti cu el miscare fizica fara lesa, intr-un spatiu imprejmuit. Are nevoie de cel putin o ora de activitate fizica pe zi, care poate fi impartita in doua sau trei sesiuni de miscare sau joaca. Daca va plac drumetiile sau joggingul, acest caine va insoteste bucuros. Aveti in vedere antrenarea lui pentru obedienta, luarea urmei sau agilitate. Nu conteaza neaparat ce faceti, atata vreme cat aveti grija sa fie activ. Sa nu va surprinda daca alearga in cercuri mari prin curte; in mostenirea lui genetica a ramas ceva din instinctul de paznic la turma.
Introduceti exercitiile treptat. De la varsta de 9 saptamani la 4 luni, mersul la gradinita de catei odata sau de doua ori pe saptamana este ideal pentru a face exercitii, antrenamente si pentru a socializa. Adaugati 15-20 de minute de joaca prin curte, dimineata si seara. Aruncati mingea si puneti-l sa v-o aduca. De la 4 la 6 luni, lectiile saptamanale de obedienta si plimbarile zilnice de sub 800 de metri sunt suficiente, plus joaca in curte. De la 6 luni la un an, jucati-va cu mingea sau discul Frisbee, in jur de 40 de minute, dimineata sau seara, nu in caldura pranzului. Continuati sa limitati plimbarile la distante de maximum 800 de metri.
Dupa ce implineste un an, puiul de Belgian Tervuren poate sa inceapa sa faca jogging cu voi, dar nu pe distante mai mari de 800 de metri si aveti grija sa faceti pauze dese pe traseu. Evitati suprafetele dure, cum ar fi asfaltul sau betonul. Pe masura ce creste, puteti mari distanta si timpul de alergare. Miscarea fizica treptata ii protejeaza oasele si incheieturile in procesul de crestere.
Este o rasa sensibila si cu bune rezultate in dresaj. Fiti fermi, calmi si constanti. Furia si forta fizica sunt contraproductive. Folositi metode pozitive, recompensand cainele cu laude, joaca sau mici gustari ori de cate ori executa comanda corect sau fac ceva care va bucura, chiar daca nu le-ati cerut.
Alimentatia
Cantitatea zilnica recomandata: 2 pana la 3 cupe de hrana uscata de buna calitate, impartite in doua mese.
Atentie – Cat mananca un caine adult depinde de dimensiuni, varsta, constitutie, metabolism si nivel de activitate fizica. La fel ca in cazul oamenilor, cainii sunt diferiti si nu au nevoie de aceeasi cantitate de mancare. E de la sine inteles ca un caine foarte activ va avea nevoie de mai multa mancare decat un caine de canapea. De asemenea, calitatea hranei pe care o cumparati e importanta. Cu cat e de calitate mai buna, cu atat va fi mai hranitoare si nu va trebui sa-i umpleti mereu castronul.
Ca sa vedeti daca e supraponderal, faceti testul ochiometric si testul cu mainile. Mai intai, priviti-l de sus. Ar trebui sa-i vedeti talia. Apoi, puneti-va mainile pe spatele lui, cu degetele mari de-alungul coloanei vertebrale, cu degetele desfacute in jos. Ar trebui ca, fara sa apasati prea tare, sa-i simtiti coastele, desi nu i le vedeti. Daca nu le simtiti, dati-i mai putina mancare si puneti-l sa faca miscare mai multa.
Culoarea parului si toaletarea
Belgian Tervuren e un caine cu blana dubla. Partea de deasupra e cu par abundent, lung, drept, foarte putin aspru la atingere, niciodata sarmos sau matasos. Partea de dedesubt e moale, deasa si ii protejeaza de frig. Grosimea depinde de conditiile de clima in care traieste cainele. Pe cap, pe partea exterioara a urechilor si pe partea din fata a picioarelor parul e scurt. Deschiderea urechii e protejata de smocuri de par. Pe restul corpului, parul e lung, iar in jurul gatului are un fel de mini coama – un guler – care se observa mai bine la masculi. Are niste franjuri de par lung pe partea din spate a picioarelor din fata si pe spatele coapselor si pe coada. Ca la majoritatea speciilor, masculul e mai decorativ decat femela.
Blana cainilor are o culoare intensa si variaza de la maro-caprioara la mahon roscat, cu un strat negru. Firele mai deschise la culoare pot avea varfuri negre. Pieptul e negru sau negru cu gri, fata are o masca neagra, iar coada are, de regula, varful inchis la culoare sau negru. Cainii, mai ales masculii, se inchid la culoare, odata cu varsta, in special pe umeri, pe spate si in zona coastelor. Indiferent de sex, blana nu trebuie sa para niciodata spalacita sau predominant crem ori gri. Cu toate acestea, crem, bej deschis sau gri sunt culori ce se regasesc sub coada si pe spatele coapselor. Varful degetelor poate fi alb.
Ca majoritatea cainilor cu doua randuri de blana, Belgian Tervuren lasa par tot anul. Masculii au, de regula, un episod pe an de cadere abundenta de par. Femelele lasa par intre ciclurile de calduri. Daca va luati aceasta rasa, sa va asteptati sa petreceti 15-20 de minute pe saptamana cu periajul, pentru a inlatura parul mort si a preveni incalcirea parului. Daca faceti asta, nu veti avea par mult prin casa, mai ales in cazul in care completati periajul saptamanal cu un minut-doua de periaj zilnic rapid.
Alte elemente de grooming sunt igiena dentara si ingrijirea unghiilor. Spalati cainele pe dinti cel putin de 2-3 ori pe saptamana pentru a indeparta acumularea de tartru si placa bacteriana. Cel mai bine ar fi zilnic, pentru a evita bolile gingivale si respiratia urat mirositoare. Unghiile trebuie taiate periodic, daca nu se tocesc in mod natural. Daca auziti unghiile pe podea, inseamna ca sunt prea lungi. Unghiile scurte, frumos taiate mentin picioarele sanatoase si scapati si voi nezgariati atunci cand cainele vostru sare plin de entuziasm sa va intampine. Obisnuiti catelul de mic sa fie periat si consultat. Atingeti labutele frecvent – cainii sunt sensibil la picioare – si examinati interiorul gurii si urechile. Toaleta trebuie sa fie o experienta pozitiva, cu laude si recompense si astfel, cand creste, nu va fi greu sa il duceti la veterinar.
In timpul toaletei, vedeti sa nu aiba zone dureroase, eruptii sau semne de infectie, cum ar fi roseata, sensibilitatea sau inflamatii pe piele, in urechi, nas, gura, la ochi si la picioare. Urechile trebuie sa miroasa normal si sa nu aiba multa ceara sau mizerie, iar ochii trebuie sa fie limpezi, fara roseala sau secretii. Daca il examinati saptamanal, cu atentie, veti putea depista din timp eventuale probleme de sanatate.
Relatiile cu copiii si cu alte animale de casa
Tervurenii care au socializat sunt buni cu copiii, mai ales daca sunt crescuti impreuna, dar din cauza mostenirii genetice de paznic la cireada, ar putea avea tendinta sa-i rontaie la calcaie si sa incerce sa forteze sa se miste, atunci cand se joaca. Invatati cainele ca acest comportament e inacceptabil. Un caine adult, care nu e obisnuit cu copiii, se va comporta cel mai bine intr-o casa cu copii mai mari, care stiu cum sa interactioneze cu el. Explicati copiilor cum trebuie sa se poarte cu cainele si supravegheati permanent interactiunea dintre caine si copiii mici pentru a evita muscaturi, trageri de urechi sau de coada, de ambele parti.
Invatati copiii ca trebuie sa lase cainele in pace cand mananca sau cand doarme si ca nu trebuie sa-i ia niciodata mancarea din fata. Niciun caine nu trebuie lasat nesupravegheat in prezenta unui copil.
Belgian Tervuren se impaca bine cu alti caini si cu pisici, daca au crescut de mici impreuna. Uneori se imprietenesc bine cu pisici si cu alte animale, pe care le apara, ca si cum ar fi rude. Alteori, se ignora reciproc. Retineti insa ca Belgian Tervuren are instinct de vanator si chiar daca nu vaneaza pisicile din casa, pe care le cunoaste, nu se poate abtine sa nu vaneze animalele straine care intra pe teritoriul sau. Daca vreti sa se inteleaga bine cu alte animale, trebuie sa-l obisnuiti de mic si sa-l recompensati pentru buna purtare. Daca nu a socializat cu alte animale, este responsabilitatea voastra sa-l stapaniti in prezenta lor.
